Select Page

Cum prevenim răcelile și cum întărim imunitatea copiilor. Recomandările medicului pediatru, Ana Ștefănescu

Cum prevenim răcelile și cum întărim imunitatea copiilor. Recomandările medicului pediatru, Ana Ștefănescu

Sezonul rece a bătut deja (prea repede) la ușă și odată cu acesta vin și temutele răceli. Cum pot părinții să prevină răcelile copiilor? Sau cum le pot ajuta sistemul imunitar să facă eficient față bolilor? Medicul specialist pediatru, Ana Ștefănescu are câteva recomandări, care i-ar putea ajuta pe părinți, dar și pe copii să evite episoadele supărătoare de boală sau să treacă mai ușor peste ele. Iată mai jos, un articol scris și ilustrat de dr. Ana Ștefănescu

Sistemul imun este format dintr-o multitudine de organe, celule și substanțe biologic active.

Deși în lumea vremurilor noastre, preferăm un produs (sau două) de luat pe gură care să ne asigure o imunitate de supererou – aceasta nu este întotdeauna posibil. O viață sănătoasă, inclusiv sănătatea imunitară, depinde de o multitudine de factori – stilul de viață de zi cu zi fiind esențial!
Vom începe, așadar prin:

MODIFICĂRI DE STIL DE VIAȚĂ:

exercițiul fizic – crește circulația sangvină și limfatică (limfa este principalul vehicul al celulelor de apărare și nu dispune de o pompă de propulsie – inima).
Nu pot să accentuez suficient importanța exercițiului fizic – de preferință în aer liber – pentru o viață sănătoasă, încă de la cele mai mici vârste! Prin exercițiu vreau să spun orice – de la plimbări, urcat în copaci, bicicletă și role până la sporturi organizate. Folosesc momentul acesta pentru a recomanda sporturile de echipă mai ales copiilor timizi și individualiști care au nevoie să se încadreze într-un grup și să învețe lucrul în echipă!

petrecerea de timp în natură – În Japonia medicii recomandă așa-numita “forest therapy” – nu foarte accesibilă tuturor, dar ușor de înlocuit cu plimbarea în parc!
expunere la frig! (apă rece, zăpadă)
ameliorarea/menținerea unei digestii bune – intestinul este un organ imunitar foarte important, lucrând în strânsă legătură cu flora saprofită. O digestie bună înseamnă o funcționalitate bună a ambelor componente.
tranzit intestinal normal
râsul – crește nivelul celulelor NK (natural killer), importante în lupta antibacteriană (1,2)
scăderea stresului (există și la copii!) -sub stres, celulele sistemului imun nu sunt capabile să răspundă la controlul hormonal – se ating niveluri de inflamație care favorizează boala (3).

Copiii zilelor noastre au nenumărate activități programate în fiecare zi care, chiar dacă sunt plăcute, pot accentua nivelul de stres deja generat de școală, mai ales dacă se insistă pe performanță și competitivitate.

somn (cel târziu la ora 10!)– s-a observat că la studenți la care timp de 6 nopți s-a limitat perioada de somn la 4 ore și apoi au primit un vaccin antigripal, producția de anticorpi atinsă a fost doar jumătate din nivelul așteptat (4)
lubrefierea sinusurilor (mucusul secretat în exces iarna = mediu propice pentru dezvoltarea virusurilor/bacteriilor)
ulei de susan – 1 picătură în fiecare nară + masaj, de 2 ori pe zi
umidificator de cameră
alimentație: Hipocrate deja recomanda ca hrana să fie principalul medicament. Iată câteva reguli generale:

– cât mai multe culori!

– cât mai multe fructe și legume
– cât mai multe produse integrale, din surse sigure – necontaminate
– alimentație în funcție de sezon (de exemplu piersici în iulie, nu în februarie)
– alimente fermentate: iaurt, murături fermentate (nu în oțet)
-NU zahăr !

S-a demonstrat pe modele animale că zahărul dă dependență! În plus, scade funcțiile sistemului imun și scade mobilitatea celulelor imunitare.

Nu se cunoaște o doză acceptabilă de ingestie de zahăr și dulciuri rafinate – dar limitarea lor la minimum este atitudinea ideală. Firește, copiilor le place dulcele – se știe – dar și acesta este un comportament învățat! Cunosc copii care nu au fost expuși la dulciuri – cu excepția fructelor proaspete sau uscate – și care “rezistă” fără probleme la agresiunea ubicuă a publicității și ofertei de dulciuri…

– NU produse de tip fast food, înalt procesate, cu termen de valabilitate lung, cu prea multe ingrediente
(regulă de bază -Dacă un ingredient de pe o punguță nu este aliment – coloranți, emulgatori, potențiatori de gust, afânători, uleiuri vegetale hidrogenate – adică margarină, conservanți etc. – nu e de încredere)

(deși nu este la obiectul postării, menționezi aici și
-NU produse ambalate în plastic – știu, atât de dificil, nu? Dar multe produse derivate din petrol conțin compuși nocivi, unii cu efect hormono-mimetic (de ex. Bisfenol A, BPA) – dar despre plastice într-o postare ulterioară…)
apă!!! – menține pielea și mucoasele hidratate (prima barieră de protecție)
– de preferat câte puțin dar des, în loc de mult la intervale mari
– evitarea apei de la gheață sau cantități prea mari în timpul meselor – încetinește funcțiile digestive
– NU din sticle de plastic
– de preferat filtrată

igienă – NU săpunuri antibacteriene (contribuie la selectarea de bacterii rezistente! – precum antibioticele!) (de ex. triclosan)
– evitarea contactelor infecțioase
– mai degrabă o îmbrățișare decât un pupic sau o strângere de mână
floră intestinală și muco-tegumentară sănătoasă – teoria igienei – Se folosesc prea multe produse de igienă cu scop antibacterian – detergenți, produse de curățare etc.
contactul cu animale de casă – floră saprofită mai extinsă, risc mai mic de astm sau infecții respiratorii
Pe lângă acesta sfaturi generale, există suplimente care pot îmbunătăți și mai mult funcționalitatea sistemului imun.

SUPLIMENTE:

1. PLANTE IMUNOMODULATOARE: necesită administrare pe termen lung, înainte de perioada răcelilor. Vi le indic pe cele mai utile, dar nu toate sunt accesibile la noi. Pentru cei care doresc rețete cu cele mai rare, le pot furniza la cerere.
– astragalus, ashwaganda, ciuperci shiitake
– NU ginseng la copii sau tineri – deși am găsit și rețete pentru copii cu ginseng
– holy basil/ tulsi/Ocimum sanctum
– fructe de soc: fructul-minune pentru imunitate, prea puțin folosit la noi!
—scade perioada de recuperare, crește secreția de anticorpi, se pare că inhibă acțiunea virusului gripal.

Cel mai utilizat pare să fie siropul de soc – am căutat pe net surse românești de sirop de soc (din fructe, nu din flori!) și sunt destul de puține. Dar merită căutat! Iar la toamna viitoare de făcut!
– urzici – stimulează funcția limfatică, aduce aport de fier, calciu, potasiu, zinc și vitamina C cu bioflavonoizi.
Consumată fie gătită (ciorbă, piure – ca spanacul – sau ceai – rețetă)
-Echinaceea – foarte prețuită pentru multiple efecte, se recomandă fie în pregătirea pentru sezonul de răceli fie la primele semne de răceală, fiind mai puțin eficientă ulterior. Nu adaug rețete pentru că se găsește rar sub forma de floare; le pot oferi însă la cerere.
Se administrează ca ceai sau tinctură – tocmai pentru că a fost foarte prețuită, a fost aproape complet eradicată din mediul natural. Folosiți, vă rog, produse de Echinaceea cultivată în mod etic.
-Cătina – efect antigripal, de întărire imunitară – mai ales datorită cantității foarte mari de vitamina C (mai mare decât în măceșe) și de vitamina A/beta-caroten (mai mult decât în morcov), pe lângă vitaminele B, K, fosfor, magneziu și aminoacizi esențiali.


Se consumă sub formă de suc, amestecată cu miere (mai ușor de tolerat datorită gustului – este un gust învățat – dați-i timp și vă veți obișnui!). Nu am rețete dar sper să adaug în curând.

2. CONDIMENTE: turmeric, scorțișoară, dafin, piper, cayenne – cu atenție la cele foarte iuți (ultimele două) când se gătește pentru copii.

– îmbunătățesc digestia
– cresc circulația
– efect antimicrobian

USTUROI: antimicrobian, crește circulația, ameliorează digestia, imunostimulator. Este o farmacie întreagă, cu efecte pentru cei mari și mici! Atenție la efectul de iritație gastrică, cu greață, la ingestia de usturoi crud în cantitate mare pe stomacul gol.
Se recomandă fie crud, fie gătit ușor (adăugat la sfârșitul perioadei de gătire a mâncărurilor), fie sub formă de ceai, limonadă, pastă pentru tartine etc. Rețete aici)

3. NUTRIENȚI:

Vitamina D3
– surse alimentare: gălbenuș, pește gras (oceanic), ficat
– expunere la soare (pe cât mai multă suprafață corporală , când soarele este cât mai sus pe cer, pentru jumătate din perioada care este necesară pielii să devină roz-roșie și să usture – ceea ce diferă de la om la om!)
– spălarea frecventă cu săpun și cremele solare inhibă absorbția

Mai multe informații despre vitamina D si metode de imunizare a copiilor, mai ales în sezonul rece, puteți citi AICI

Dr. Ana-Cristina Ștefănescu, medic specialist pediatru

Pe doamna doctor Ana Ștefănescu o găsiți la Clinica Regina Maria din Cluj-Napoca sau puteți să citiți articole scrise de dânsa pe doctoritadecopii.ro

CITEȘTE ȘI CUM SCADEM FEBRA FARA MEDICAMENTE. RETETE NATURISTE 

About The Author