Select Page

Studenții francezi, care învață medicină la Cluj, acuzați de jurnaliști că sunt slab pregătiți. Vezi răspunsul universității

Studenții francezi, care învață medicină la Cluj, acuzați de jurnaliști că sunt slab pregătiți. Vezi răspunsul universității

Acuzații grave la adresa studenților francezi de la Universitate de Medicină și Farmacie din Cluj. Jurnaliștii de la postul de televiziune France 2 au făcut un amplu reportaj la Cluj și susțin că tinerii, odată întorși în țara lor nu se descurcă în spitale. De cealaltă parte, reprezentanții UMF Cluj susțin că pregătirea studenților se face la cele mai înalte standarde.

Un sfert dintre medicii care ajung în spitalele franceze și-au obținut diploma în străinătate. Dar care e valoarea reală a diplomelor se întreabă jurnaliștii de la France 2?

România a devenit ”el Dorado” studenților francezi de la medicină generală și medicină dentara. Doar în Cluj-Napoca , 1200 de studenți francezi urmează cursurile Universității de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu. În cei șase ani de studiu, predarea se face în limba franceză de către profesori români. Studenții care sunt în amfiteatru au ratat aproape toți admiterea la medicină în Franța. Pentru ei, sistemul românesc e o a doua șansă, mai ales că admiterea se face doar pe baza unui dosar, imediat după bacalaureat. Și datorită Uniunii Europene, diplomele obținute sunt automat recunoscute în Franța. Un an îi costă pe tineri 5000 de euro.

Odată diploma obținută ei se întorc acasă și încep rezidențiatul. In 2016, într-un spital de lângă Paris, 8 absolvenți de Medicina au fost suspendați pentru incompetentă. Șase dintre ei veneau de la Cluj: trei stagiari români și trei francezi. Atunci coordonatorul regional al diplomelor de medicină generală trăgea un semnal de alarmă.
Atunci coordonatorul regional al diplomelor de medicina generala tragea un semnal de alarma.

Nu știau să citeascp un EKG. E totuși inacceptabil să nu poți interpreta o analiză de sânge elementară. Și mai ales unii dintre ei nu avuseseră niciodată ocazia sa examineze un pacient.”

La un alt spital, o șefă de secție a refuzat sa valideze practica a patru licențiati francezi care au studiat în România. Marie-Odille Lemaitre susține că aceștia nu știau noțiuni de bază și se arată revoltată.

Jurnaliștii se întreabă dacă nivelul lor de pregătire este la cele mai înalte standarde și dacă corespunde exigențelor comunității medicale franceze. Asta pentru că anual Franța organizează concursuri pentru toți medicii care vor să lucreze în Hexagon, dar proba nu e eliminatorie.

Statisticile arată că mai puțin de 10% dintre absolvenți care au făcut o facultate de medicină alte țări au reușit să obțină 500 de puncte din cele 1000. Astfel vorbim de absolvenți prea slab pregătiți să devină medici.

Médecine : enquête sur l’obtention du diplôme à l’étranger

 

 

În tot acest timp reprezentanții Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca se arată surprinși și spun că imaginea unității de învățământ a fost asociată cu unele nereușite profesionale ale unor tineri rezidenți dintr-un spital francez, care nu erau toți absolvenți de-ai lor.

Acceptarea la studii pentru studenţii străini din ţările membre UE şi non-UE se face în cadrul unei competiţii, pe baza evaluării dosarelor candidaţilor şi a interviurilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu regulamentele universităţii. La admiterea din acest an universitar la Facultatea de Medicină s-au depus 451 de dosare pentru 120 de locuri, concurența fiind de 3 candidaţi pe un loc, potrivit comunicatului UMF.

Studenții străini sunt interesați de învățământul românesc datorită calității dar şi organizării universităţii după modelul marilor şcoli medicale din vestul Europei.

Motivele care determină interesul studenţilor francezi pentru România, respectiv pentru UMF „Iuliu Haţieganu” sunt calitatea învăţământului medical românesc și a actului didactic, infrastructura de nivel european, modalitatea de selecţie, caracterul pronunțat aplicativ al învăţământului medical clujean care îmbină teoria cu practica încă din primul an de studiu, relaţia de parteneriat dintre cadrele didactice şi studenţi, învăţământul clinic axat pe pacienţi, posibilitatea de a efectua stagiul clinic direct la patul bolnavului, precum și cadrele didactice cunoscătoare de limbă franceză, subliniază reprezentanții UMF.

About The Author