Select Page

Aplicație care oferă informații despre zeci de specii de căpușe și țânțari de pe teritoriul României. Aplicația e dezvoltată de cercetători ai USAMV Cluj

Aplicație care oferă informații despre zeci de specii de căpușe și țânțari de pe teritoriul României. Aplicația e dezvoltată de cercetători ai USAMV Cluj

O aplicație revoluționară, care oferă informații, în mod interactiv,  despre distribuția geografică în România a 32 de specii de căpușe, 58 de specii de țânțari și 8 specii de flebotomi (n.red. muște mici care înțeapă, asemănătoare țânțarilor), a fost dezvoltată de cercetători clujeni ai Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (USAMV), în colaborare cu specialiști ai companiei Nonnagon Systems.

Aplicația VectExcel este gratuită, poate fi descărcată de pe Android,  IOS, dar poate fi folosită și în format web și are drept scop informarea populației asupra riscului reprezentat de bolile transmise prin vectori.

Cum funcționează VectExcel?

Aplicația permite vizualizarea hărților reale de distribuție atât individual, pentru o specie, sau comparativ, pentru două sau mai multe specii. O altă secțiune a aplicației include calcularea probabilității prezenței în zona de localizare a utilizatorului (pe baza coordonatelor GPS generate de dispozitivul mobil) a celei mai importante specii de căpușă vector din România, Ixodes ricinus. Această specie este responsabilă printre altele de transmiterea borreliozei Lyme, a encefalitei de căpușă, dar și a altor boli vectoriale atât la om, cât și la animale.

Utilizatorii pot, de asemenea, să citească informații detaliate, pe înțelesul larg, privitoare la principalele boli transmise prin vectori în România, dar și ce măsuri să ia în cazul în care au fost mușcați de o căpușă.

„Aplicația încurajează cetățenii să se implice activ în cercetare, promovând conceptul de <citizen science>, pentru prima oară în țara noastră în domeniul bolilor vectoriale. Astfel, oricine dorește poate să trimită echipei noastre imagini sau specimene, contribuind astfel de lărgirea datelor de distribuție a artropodelor vector”, precizează prof. dr. Andrei D. Mihalca, specialist în Disciplinei de Parazitologie și Boli parazitare a USAMV Cluj-Napoca și coordonatorul proiectului.

Aplicația a fost realizată în cadrul proiectului “Platformă One Health multidisciplinară de excelență pentru studiul bolilor vectoriale neglijate și emergente”, finanțat de UEFISCDI și poate fi accesată la adresa http://ce-ne-inteapa.ro

Proiectul este coordonat de Prof. Dr. Andrei D. Mihalca, din partea USAMV Cluj-Napoca, și de Dr. Sabina Marinovici din partea Nonnagon Systems.

Ce boli se transmit de la căpușe și țânțari?

Cea mai cunoscută boală pe care o căpușă o transmite, prin mușcătură, omului, este boala Lyme.

Potrivit informațiilor disponibile în aplicația VectExcel, Borrelioza Lyme (cunoscută și ca și boala Lyme) este o boală cauzată de bacteria Borrelia burgdorferi și transmisă de la animale la om prin intermediul mușcăturii de căpușă.

Simptome
Semnul clinic tipic este apariția unei zone roșii la nivelul pielii (leziune cunoscută și sub denumire de eritem migrator). La unii pacienți, aceasta poate fi însoțită și de simptome gripale. Eritemul apare la locul mușcăturii de căpușă la un interval de 3 până la 30 de zile de la mușcătură și se extinde gradual timp de câteva zile. Dacă eritemul apare la câteva ore de la înțepătura de căpușă, acesta reprezintă cel mai probabil o reacție alergică și are legătură cu prezența bacteriei. Borrelioza Lyme poate evolua și cu alte simptome cum sunt cele de natură nervoasă (durere de cap, discomfort sau durere oculară în cazul expunerii la lumină) sau cele articulare (umflarea articulațiilor, mai ales cea a genunchilor precum și durerile articulare). Formele articulare sunt mai rare în Europa și mai comune în America de Nord.

Complicații
Cazurile netratate pot să se remită de la sine sau pot produce complicații cum ar fi cronicizarea durerilor articulare (artrite), diseminarea infecției la inimă (cu tulburări de ritm cardiac) sau apariția unor simptome neurologice. Moartea este extrem de rară și a fost raportată doar ca urmare a formelor cardiace mai grave.

 

Țânțarii, responsabili de febra West Nile

 

Febra West Nile este produsă de un flavivirus transmis de ţânţari din genul Culex. Virusul circulă în natură într-un ciclu păsări-ţânţari, omul fiind o gazdă accidentală care nu participă la ciclul de transmitere a virusului.

Simptome
Cele mai multe infecţii la om sunt asimptomatice. Un procent redus dintre cei infectaţi dezvoltă o boală uşoară, care poate dura 3-6 zile, similară unei stări gripale, care, uneori, este însoţită de o erupţie maculo-papulară pe gât, trunchi sau membre.

Complicaţii: infecţia neuroinvazivă (encefalită, meningo-encefalită, meningită) apare, în general, la persoane în vârstă ori persoane cu un deficit imun şi sunt recunoscute prin febră, cefalee, redoare cervicală, dezorientare, convulsii, slăbiciune musculară pronunţată, uneori paralizie flască, comă. Rata de mortalitate în cazul persoanelor afectate de o infecţie neuroinvazivă variază între 4 şi 14%, şi ajunge la 15-29% la persoane peste 70 de ani. Adesea, după perioada de convalescenţă, se constată persistenţa oboselii, a tulburărilor cognitive, hipotonie musculara, depresie.

Cum se transmite virusul West Nile?
Virusul se transmite la om prin înţepătura de ţânţari din genul Culex, în special din specia comună Culex pipiens, cu formele sale Culex pipiens pipiens şi Culex pipiens molestus (ţânţarul de subsol). Păsările migratoare transportă virusul pe distanţe lungi, între continente şi introduc continuu noi tulpini de virus care se adaugă virusurilor West Nile care au fost menţinute în Europa peste sezonul de iarnă, când ţânţarii nu sunt activi. În aşezările umane, speciile comune de păsări (vrăbii, ciori, pescăruşi, porumbei) contribuie la amplificarea virusului.
Virusul West Nile se mai poate transmite la om prin sânge de la donatori viremici, care nu prezintă semne aparente ale infecţiei, ori prin transplant de organe şi tesuturi. Din acest motiv, în zonele afectate de febra West Nile, loturile de sânge sunt controlate, prin tehnici moleculare, pentru depistarea genomului viral.

About The Author