Andra Badiu, avocat: „Angajatorii pot să amenajeze camere de alăptat pentru mamele care revin la muncă”

Cele mai cunoscute aspecte din legea care protejează părinții ce rămân acasă să îngrijească un copil abia venit pe lume, sunt cele legate de obținerea indemnizației pentru creșterea copilului. Puțină lume știe, însă, că în aceeași lege sunt menționate toate drepturile de care beneficiază părintele care vrea să revină la muncă, înainte de încheierea perioadei de concediu și toate aspectele legate de ce înseamnă un stimulent de inserție.

Și, și mai puțină lume știe că o mamă care alăptează, dar vrea să revină la muncă, poate să facă acest lucru și chiar să fie sprijinită. În temeiul legii. Despre toate aceste drepturi ale părinților, dar și despre cum ar trebui angajatorii să încurajeze mamele care lucrează, aflați dintr-un interviu amplu, cu avocatul Andra Badiu.

Stimulent de inserție diferențiat

Condițiile în care o persoană poate beneficia de stimulent de inserție sunt menționate în aceeași ordonanță de urgență, unde sunt menționate toate prevederile legate de Concediul de Îngrijire a Copilului.

„Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului, prevăzut la art. 2 alin. (1), obţin venituri supuse impozitului potrivit art. 3 alin. (1) au dreptul la un stimulent de inserţie, după cum urmează:
în cuantum de 1.500 lei, dacă persoanele îndreptăţite obţin venituri înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi. Cuantumul de 1.500 lei se acordă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi; în cuantum de 650 lei dacă persoanele îndreptăţite obţin venituri după împlinirea de către copil a vârstei de 6 luni, respectiv 1 an în cazul copilului cu dizabilităţi.

În acest caz exista o limitare în forma anterioară a legii, în sensul că acordarea stimulentului era condiționată de începerea activității cu cel puțin 60 de zile înainte de aniversarea de 2 ani a copilului. Această limitare a fost abrogată. În prezent, are dreptul la stimulent și persoana care începe o activitate generatoare de venituri supuse impozitului pe venit oricând înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu dizabilităţi”, a explicat avocatul Andra Badiu

Specialistul mai menționează că persoana care dorește să se întoarcă la muncă are obligaţia de a anunţa, în scris, angajatorul cu cel puţin 30 de zile înainte intenţia de reluare a raportului de muncă sau de serviciu. Iar angajatorului îi este interzis să restricţioneze accesul salariatei/salariatului la acordarea stimulentului de inserţie, dacă aceasta/acesta şi-a îndeplinit obligațiile prevăzute în lege.

Când încetează dreptul de a primi stimulent de inserție

Legea este foarte clară când vine vorba de condițiile în care acest drept bănesc nu se mai primește. Și toate sunt prevăzute în lege, la articolul 17, spune specialistul.

Dreptul la stimulentul de inserţie încetează începând cu ziua următoare celei în care:
a) copilul a împlinit vârsta de 3 ani, respectiv 4 ani în cazul copilului cu dizabilităţi;
b) a avut loc decesul copilului.

Dreptul la stimulentul de inserţie se suspendă începând cu ziua următoare celei în care se constată:
a) una dintre următoarele situaţii: beneficiarul este decăzut din drepturile părinteşti, beneficiarul este îndepărtat, conform legii, de la exercitarea tutelei, beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea încredinţării copilului spre adopţie, beneficiarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege în vederea menţinerii măsurii de plasament, beneficiarul execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile, copilul este abandonat ori este internat într-o instituţie de ocrotire publică sau privată, beneficiarul a decedat, în situaţia în care beneficiarul pierde cetățenia română sau își mută domiciliul ori reședința, el sau copilul, de pe teritoriul României, se constată că timp de 3 luni consecutive se înregistrează mandate poştale returnate.

b) beneficiarul nu mai realizează venituri supuse impozitului pe venit şi solicită concediul pentru creşterea copilului;

c) copilul a împlinit vârsta de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu dizabilităţi şi beneficiarul nu mai realizează venituri impozitului pe venit.

În situaţia persoanelor îndreptăţite aflate în plata stimulentului de inserţie care solicită concediile medicale cu excepția celui pentru maternitate, plata stimulentului de inserţie nu se suspendă.

ANDRA BADIU, AVOCAT

Program preferențial la muncă, pentru mame? Ce spune avocatul

„Răspunsul la această întrebare îl regăsim, în principal, în O.U.G. nr. 96 din 14 octombrie 2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă. Potrivit art. 17 din acest act normativ, angajatorii sunt obligaţi să acorde salariatelor care alăptează, în cursul programului de lucru, două pauze pentru alăptare de câte o oră fiecare, până la împlinirea vârstei de un an a copilului. În aceste pauze se include şi timpul necesar deplasării dus-întors de la locul în care se găseşte copilul. La cererea mamei, pauzele pentru alăptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de muncă cu doua ore zilnic”, a explicat avocatul Andra Badiu

Avocat Andra Badiu: „Angajatorii pot amenaja încăperi speciale pentru alăptare, la locul de muncă”

Specialistul mai precizează că dreptul la alăptare al mamei nu trebuie să îi afecteze acesteia raporturile de muncă. Ba chiar, există situații în care angajatorii le asigură femeilor care alăptează încăperi speciale, la locul de muncă

„Pauzele şi reducerea duratei normale a timpului de muncă, acordate pentru alăptare, se includ în timpul de muncă şi nu diminuează veniturile salariale şi sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului. În cazul în care angajatorul asigură în cadrul unităţii încăperi speciale pentru alăptat, acestea vor îndeplini condiţiile de igienă corespunzătoare normelor sanitare în vigoare.Salariatele care alăptează nu pot fi obligate să desfășoare muncă de noapte, sau în condiţii cu caracter insalubru sau greu de suportat”, a explicat avocatul

Avocatul mai explică, însă, că salariata are obligația legală să își anunțe angajatorul în scris, dacă își reia activitatea la finalul concediului de lăuzie, cu privire la începutul şi sfârşitul prezumat al perioadei de alăptare, anexând documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens.

Mama care se întoarce la muncă, protejată de lege

Atunci când decide să se reîntoarcă la muncă, din Concediu de Îngrijire a Copilului, o femeie trebuie să știe că există câteva situații în care angajatorul nu îi poate întrerupe contractul de muncă

„Potrivit art. 25 din O.U.G. nr. 111/2010, este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul:
a) salariatei/salariatului care se află, după caz, în concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap;
b) salariatei/salariatului care se află în plata stimulentului de inserţie prevăzut la art. 7 alin. (1) şi (2);
c) salariatei/salariatului care se află în concediul pentru creşterea copilului prevăzut la art. 11 alin. (1) lit. a).

Prevederile de mai sus nu se aplică în cazul concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului, în condiţiile legii”

ANDRA BADIU, AVOCAT

Andra Badiu mai explică faptul că un părinte aflat în CIC, își poate întrerupe concediul pentru a reveni la muncă și apoi, dacă se răzgândește, să revină în concediul de îngrijire. Iar acest lucru este clar specificar în art. 16 alin. 2 din O.U.G. nr. 111/2010.

„Acolo este precizat că dreptul la indemnizație se suspendă pe perioada în care persoana îndreptățită realizează venituri supuse impozitului pe venit. Prin urmare, persoana respectivă va anunța și trimite actele doveditoare ale reluării / suspendării activității generatoare de venit, indemnizația urmând a se suspenda doar pentru perioada în care se desfășoară activități generatoare de venit supus impozitului pe venit”, a punctat avocatul

CITEȘTE ȘI: TOT CE TREBUIE SĂ ȘTII DESPRE INDEMNIZAȚIA DE CREȘTERE A COPILULUI. INTERVIU CU AVOCATUL ANDRA BADIU