Tot ce trebuie să știi despre indemnizația de creștere a copilului. interviu cu avocatul Andra Badiu

Indemnizația de creștere a copilului este un drept bănesc pe care îl primește părintele care rămâne în concediu de îngrijire a copilului, până când cel mic împlinește 2 ani sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap. În ce condiții un părinte poate obține acest drept, care este procedura pe care trebuie să o urmeze sau în ce situații indemnizația de creștere a copilului se poate pierde, aflați din interviul pe care avocatul Andra Badiu l-a acordat pentru ȘtiriMed.

ȘtiriMed: Care sunt principalele drepturi pe care le are părintele, atunci când intră în concediu pentru creșterea copilului, având în vedere că ea nu mai are un contract de muncă activ?

Avocat Andra Badiu: Drepturile care interesează cel mai mult mama, sau mai bine spus, părintele care se află în concediul pentru creșterea copilului sunt cel de a beneficia de indemnizația de concediu, precum și de asigurare socială de sănătate. Potrivit art. 2 din O.U.G. nr. 111/2010, persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară. Potrivit art. 21 alin. 2 și art. 22 alin. 1, perioada în care persoana în discuție beneficiază de dreptul la concediu și indemnizație reprezintă perioadă asimilată de cotizare la sistemul asigurărilor sociale de sănătate și pensii.

ȘtiriMed: În cazul mamelor/taților fără loc de muncă, statul oferă vreun sprijin bănesc pentru creșterea copilului?

Avocat Andra Badiu: Din păcate, pentru a beneficia de concediul și indemnizația pentru creșterea copilului trebuie îndeplinite condițiile menționate la întrebarea anterioară. Mă refer aici la obținerea de venituri timp de 12 luni (nu neapărat consecutive) în ultimii doi ani anteriori nașterii copilului. Cu toate acestea, există și perioade asimilate care pot ajuta la completarea perioadei de 12 luni. Astfel, cele 12 luni pot fi constituite integral şi din perioadele în care persoanele s-au aflat în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

Cum se calculează perioada de cotizație pentru indemnizația de creștere a copilului

• au beneficiat de indemnizaţie de şomaj, stabilită conform legii, sau au realizat perioade de stagiu de cotizare în sistemul public de pensii, în condiţiile prevăzute de actele normative cu caracter special care reglementează concedierile colective;
• s-au aflat în evidenţa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiv a municipiului Bucureşti, în vederea acordării indemnizaţiei de şomaj;
• au beneficiat de concedii şi de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
• au beneficiat de concedii medicale şi de indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă, exclusiv pentru situaţiile rezultate ca urmare a unor accidente de muncă sau boli profesionale, în baza Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, republicată;
• au beneficiat de pensie de invaliditate, în condiţiile legii;
• se află în perioada de întrerupere temporară a activităţii, din iniţiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii;
• au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea copilului;
• au beneficiat de concediu şi indemnizaţie lunară pentru creşterea sau, după caz, pentru îngrijirea copilului cu handicap;
• au beneficiat de concediu fără plată pentru creşterea copilului;
• se află în perioada de 3 luni de la încetarea unui contract de muncă pe durată determinată şi începerea unui alt contract de muncă pe durată determinată, aşa cum este aceasta definită de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare;
• au însoţit soţul/soţia trimis/trimisă în misiune permanentă în străinătate;
• au efectuat sau efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, au fost concentraţi, mobilizaţi sau în prizonierat;
• frecventează, fără întrerupere, cursurile de zi ale învăţământului preuniversitar, inclusiv în cadrul programului „A doua şansă”, sau, după caz, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă ori de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, în ţară sau în străinătate, într-un domeniu recunoscut de Ministerul Educației Naționale, cu excepţia situaţiei de întrerupere a cursurilor din motive medicale;
• au calitatea de doctorand, în condiţiile prevăzute de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
• se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ preuniversitar şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ preuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
• se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, organizat potrivit legii, şi începerea învăţământului universitar, cursuri de zi, în acelaşi an calendaristic;
• se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, cu sau fără examen de licenţă sau de diplomă, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
• se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ universitar, la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master, precum şi ale învăţământului postuniversitar la nivel de masterat, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
• se află în perioada cuprinsă între încheierea unei forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, şi începerea, în acelaşi an calendaristic, a unei alte forme de învăţământ postuniversitar, cursuri de zi, organizate potrivit legii, frecventate fără întrerupere;
• se află în perioada de 60 de zile de la finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu sau, după caz, de la absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului preuniversitar, universitar la nivelul studiilor universitare de licenţă sau de master şi postuniversitar la nivel de masterat, organizate potrivit legii, cu sau fără examen de absolvire, în vederea angajării ori, după caz, trecerii în şomaj, calculate începând cu data de 1 a lunii următoare finalizării studiilor;
• au beneficiat de concediu fără plată pentru a participa la cursuri de formare şi perfecţionare profesională din iniţiativa angajatorului sau la care acesta şi-a dat acordul, organizate în condiţiile legii;
• se află în perioada cuprinsă între absolvirea cursurilor de zi ale învăţământului medical superior, organizat potrivit legii, cu examen de licenţă organizat în prima sesiune, şi începerea primului rezidenţiat după absolvire.
• au fost trimişi în misiune permanentă în străinătate.
• au beneficiat de indemnizaţia lunară prevăzută la art. XI şi XV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 59/2020, şi/sau de prevederile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 132/2020 privind măsuri de sprijin destinate salariaţilor şi angajatorilor în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, precum şi pentru stimularea creşterii ocupării forţei de muncă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 282/2020, cu modificările şi completările ulterioare.

Dacă nu se complinește stagiul de 12 luni nici prin însumarea perioadelor de mai sus, atunci părinții vor primi doar alocația de stat pentru copil, și alte ajutoare sociale, dacă se încadrează la condițiile impuse pentru acestea.

Cum pot primi părinții antreprenori indemnizație de creștere a copilului

ȘtiriMed: Părinții care au PFA sau SRL pot beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului?

Avocat Andra Badiu: Părinții care au PFA pot beneficia de indemnizație, pentru că realizează venituri din activități independente. În schimb părinții care au un S.R.L. fără a fi angajați, sau remunerați în calitate de administratori, de exemplu, nu beneficiază de indemnizație. Menționez aici în mod expres faptul că veniturile din dividende nu sunt venituri relevante din punct de vedere al O.U.G. nr. 111/2010.

ȘtiriMed: După cât timp de la nașterea copilului, părintele poate beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului?

Avocat Anda Badiu: Aș completa aici cu faptul că părintele poate opta, fie pentru a intra în concediu de creștere, fie pentru a continua activitățile profesionale, situație în care are dreptul de a încasa stimulent de inserție. În ceea ce privește data de la care persoanele îndreptățite beneficiază de drepturile prevăzute de O.U.G. nr. 111/2010 reprezentând indemnizaţii şi stimulent de inserţie se stabilesc după cum urmează:
începând cu ziua următoare celei în care încetează, conform legii, concediul de maternitate, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată;

• începând cu data naşterii copilului, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la acea dată, în cazul persoanelor care nu îndeplinesc condiţiile, conform legii, pentru acordarea concediului de maternitate şi a indemnizaţiei aferente;
• începând cu data adopţiei, a instituirii tutelei, plasamentului sau încredinţării, dacă cererea este depusă în termen de 60 de zile lucrătoare de la data la care s-au aprobat ori, după caz, s-au instituit măsurile de protecţie a copilului;
• începând cu ziua următoare celei în care persoana îndreptăţită realizează venituri supuse impozitului pe venit de natura celor prevăzute la art. 3 alin. (1), dacă cererea este depusă în termen de 30 de zile lucrătoare de la această dată;
• de la data depunerii cererii, pentru toate celelalte situaţii, inclusiv pentru cazul în care cererea a fost depusă peste termenele prevăzute la lit. a)-c^1).

Când și cum se poate pierde indemnizația pentru creșterea copilului

ȘtiriMed: În timpul CIC, părintele care beneficiază de indemnizație, poate avea alte venituri, în baza unui contract de drepturi de autor sau prestări servicii, de exemplu?

Avocat Andra Badiu: Potrivit art. 2 și art. 3 din Ordonanța nr. 111/2010, veniturile relevante în sensul stabilirii drepturilor și obligațiile prevăzute de această lege sunt venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din drepturi de proprietate intelectuală, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor art. 67, art. 70, art. 76 alin. (1) şi (2) şi art. 103 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare. Prin urmare, părintele care în CIC desfășoară activități din oricare dintre sursele de mai sus au obligația de a anunța agențiile județene pentru plăți și inspecție socială în vederea suspendării dreptului da a beneficia de indemnizație începând cu data inițierii activității respective.

CITEȘTE ȘI: MEDICII DE FAMILIE VOR FACE TESTE ANTIGEN PENTRU DEPISTAREA PACIENŢILOR CU COVID-19

De la această regulă, există însă și unele excepții. Persoanele care desfășoară concomitent activități din mai multe dintre categoriile menționate anterior (de exemplu e și salariat, dar obține și venituri ca PFA în același timp), trebuie să suspende doar una dintre aceste activități pentru a beneficia de indemnizație (art. 7 alin. 4 din normele de aplicare ale OUG nr. 111/2010).

Prin urmare, acestor persoane nu li se suspendă dreptul la indemnizație dacă realizează, în decursul unui an calendaristic, venituri supuse impozitului, al căror nivel net nu depăşeşte de 5 ori cuantumul minim al indemnizaţiei (în prezent, suma este 6,250 lei, iar de la 1 ianuarie 2022 s-ar putea ca această sumă să crească puțin, odată cu creșterea indicelui social de referință). ATENȚIE însă, veniturile respective să nu rezulte din desfășurarea activității suspendate în vederea obținerii dreptului la indemnizație.

Alte categorii de venituri care nu conduc la suspendarea indemnizației sunt următoarele (art. 16 alin. 3 din OUG nr. 111/2010):

• a) sume primite în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu;
• b) indemnizaţii primite în calitate de consilier local sau judeţean, indiferent de nivelul acestora;

Așa cum am mai menționat anterior, obținerea de venituri care nu sunt supuse impozitului pe venit, potrivit legii, nu conduc la suspendarea indemnizației, indiferent de cuantum. Putem aminti aici venituri din chirii, venituri din dividende, venituri din vânzări de imobile, acestea fiind cele mai frecvente.

VEZI ȘI: VIDEO ANDREEA PITICARIU, KINETOTERAPEUT MEDSTAR: CÂND ȘI DE CE TREBUIE DUS BEBELUŞUL LA KINETOTERAPIE