Burnout în pandemie. Afecțiunea care nu trece cu o vacanță sau cu câteva zile de somn
Burnout este un termen pe care îl întâlnim tot mai des în ultima vreme. Deși nu este clasificat, oficial, drept o boală, burnout-ul, caracterizat printr-o oboseală extremă, asociată cu zona profesională, ar trebui tratat ca o boală. Și nu după ureche, ci cu ajutorul unui specialist psiholog.
În pandemie, lucrurile s-au agravat, cred psihologii, care au identificat și câteva categorii profesionale expuse burnoutului: medicii și personalul medical, cadrele didactice, funcționarii din bănci, precum și persoanele care lucrează în asigurări.
Ce este și când apare burnout-ul?
Sindromul burnout este o afecțoune caracterizată prin epuizare excesivă fizică, psihică și emoțională, pe fond de stres acumulat în mediul profesional în care activează persoana care acuză astfel de stări.
Marea problemă a acestui sindrom este, spun psihologii, faptul că nu este perceput ca o afecțiune, iar măsurile sunt luate, de cele mai multe ori, tardiv.
„Am vrea să spunem că un concediu ajută să ne revenim dintr-o oboseală cronică. Nu ajută, din nefericire, un concediu nu ne rupe din rutina noastră pe care o aveam cu o zi înainte la serviciu, iar viața profesională în zilele noastre este extrem de stresantă. Ajungem să ne suprasolicităm cu sarcini și devenim extrem de obosiți, până la epuizare, din cauza problemelor apărute pe plan profesional. Aici vorbim despre burnout – o epuizare, o oboseală extrem de puternică, ce nu se rezolvă cu câteva zile de vacanță. Nu trece după câteva zile de somn. Vorbim despre o afectare serioasă pe care, în general, oamenii nu o iau în considerare ca fiind o problemă. Statisticile arată că una din 3 persoane care sunt active profesional fac burnout pe parcursul vieții.”
explică pentru ȘtiriMed, Mihaela Buzea, specialist în Psihologia Sănătății
În pandemie sindromul burnout apare mai des și mai repede, întrucât sunt create premisele acestei afecțiuni: presiune mare, în special în domeniile direct afectate de criza medicală, cerințe prea multe și prea puțini oameni care să le îndeplinească, ore prea multe muncite și program de muncă în condiții de stres.
„Medicii, profesorii, funcționarii din bănci și cei din asigurări au fost identificați ca făcând parte din categoriile profesionale afectate de burnout în pandemie. Și era de așteptat, pentru că, pe lângă viața lor profesională super activă, s-au trezit în situația de a li se cere să îndeplinească mult mai multe taskuri. Sunt oameni care nu știu să spună „Nu” la serviciu. Se gândesc că ce va spune șeful dacă pleacă de la muncă înainte să își termine treaba, ce va spune colegul și ajung să sfârșească într-o stare de oboseală extremă și repulsie față de munca pe care o iubeau”
mai spune psihologul Mihaela Buzea
Cum poate fi combătut burnout-ul?
Burnout-ul este o depresie profesională și are multe simptome comune cu depresia. Iar primul loc unde trebuie căutate remedii pentru combaterea acestui sindrom, este în cabinetul psihologilor.
„În primul rând, pacientul trebuie să conștientizeze că are o problemă. Acceptarea vine cu o soluție. Dacă nu acceptăm, putem ajunge într-o situație în care să ne pierdem serviciul, să ne deteriorăm toate relațiile, atât din sfera profesională, cât și din afara ei, deci să stricăm relațiile cu familia. Trebuie să tratăm cu seriozitate simptomele burnoutului și să nu îl subestimăm, pentru că acesta necesită o intervenție extrem de serioasă a specialistului, care poate evalua obiectiv situația. În unele cazuri, în paralel cu psihologul, e necesară și intervenția psihiatrului sau chiar medicație.”
precizeaz[ psihologul Mihaela Buzea
Ameliorarea simptomelor burnout-ului se poate face în câteva ședințe de psihoterapie, în care specialistul aplică și tehnici de psihoeducație. Dacă, însă, în spatele burnout-ului se ascund și alte tulburări, atunci tratamentul e de lungă durată.
Sfatul specialistului pentru prevenirea burnout-ului
- focus pe emoții pozitive
- delegarea sarcinilor
- evitarea suprasolicitării psihice
