Select Page

Cum și când ne protejează masca de Coronavirus. Ce spune medicul epidemiolog Alecsandra-Andreea Budihoi

Cum și când ne protejează masca de Coronavirus. Ce spune medicul epidemiolog Alecsandra-Andreea Budihoi

Purtarea măștilor de protecție a fost un subiect controversat, încă de la începutul pandemiei de COVID-19. Pe de o parte, unii specialiști spuneau că masca poate proteja împotriva răspândirii noului Coronavirus, alții susțineau că este inutilă. Cu toate acestea un lucru era și este cert: cadrele medicale și cei care lucrează în unități spitalicești aveau și au nevoie de măști de protecție, ca de aer. 

Stocurile de măști și costume de protecție s-au epuizat rapid în toată lumea, iar România nu a făcut excepție. Așa se face că, o mască chirurgicală se vindea în decembrie 2019 cu 0,5 bani, iar în martie costa 10 lei bucata. Acum, stocuri de materiale de protecție există, însă prețurile sunt tot ridicate.

În plus, specialiștii s-au pus de acord și recomandă populației să folosească măști de protecție, atunci când se află în locuri aglomerate.

Însă, odată cu noul „trend” al purtării măștilor, se nasc o serie de întrebări: de care mască purtăm? E nevoie de filtru de protecție? Ce măști sunt folositoare în spitale? Cum, când și de ce purtăm masca de protecție?

La toate aceste întrebări răspunde medicul epidemiolog dr. Alecsandra-Andreea Budihoi, în următorul articol. Atenție, e un articol lung, însă foarte bine documentat și util, atât cetățeanului de rând, cât și cadrelor medicale.

Dr. Alecsandra-Andreea Budihoi este și fondatorul proiectului educativ Medicina Preventivă

 

În contextul situației actuale una dintre cele mai bune metode de apărare împotriva SARS-COV-2 este folosirea unui echipament care poate sa asigure protecție împotriva coronavirusului.
Având în vedere că poarta de intrare este la nivelul feței (cavitatea bucală, nazo-faringe, conjunctiva) si principala modalitatea de transmitere a virusului se face prin picaturile lui Flugge, picaturi de secreție nazo-faringiană ce conțin germeni patogeni, picături expulzate in aer prin tuse, strănut, vorbire, care se reduc dimensional prin evaporarea la nucleosoli (particule foarte mici 1-10µm în diametru, uscate, care pot rămâne in aer până la 3 ore si se depun pe suprafețe, lucru demonstrat si intr-un studiu publicat in NEJM ,,Aerosol and Surface Stability of SARS-COV-2 as Compared with SARS-COV-1,, March 17, 2020, imag. 1), un rol important în apărarea contra infecției îl reprezintă masca facială.

 

Johns Hopkins University a publicat in 20 Martie 2020 un grafic în care erau prezentate date referitoare la numarul scăzut de decese în țările unde cea mai mare parte din populație este purtătoare de mască facială. Printre aceste țări se numără : Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Singapore.

 

Acoperirea gurii și nasului pentru prevenirea infecțiilor a început de prin anul 1900, când doctorul german Carl Flugge a descoperit că picăturile expulzate pot transmite tuberculoza.
Pentru ca mastile sa fie apobate ca măsuri de protecție împotriva bioaerosolilor (particule aflate in suspensie care conțin virusuri, bacterii, fungi, polen) se iau in considerare urmatoarele criterii : gradul de filtrare, supraviețuirea microorganismelor la nivelul filtrului, aerosolizarea potențială a bioerosolilor, reutilizarea, factorul de protecție.
Captarea particulelor (agenților patogeni) în filtru se face prin diferite mecanisme : gravitație, inerție, interceptare, difuziune sau atracție electrostatică.
Conform studiilor, particulele cu dimensiunea de 300nm (0.3 miconi) patrund cel mai des filtrul de protecție, fără să fie izolate prin intermediul mecanismelor de captare. Cu toate astea, filtrele care folosesc atracția electrostatică drept mecanism de captare al agenților patogeni, pot sa izoleze particule cu MPPS (Most Penetrating Particule Size = 0.3 microni) mai mică decât 0.3 microni.
Conform studiului ‘’A Novel Coronavirus from Patients with Pneumonia in China, 2019’’ din 20 Februarie 2020, publicat in The New England Journal of Medicine, diametrul coronavirusului este între 60-140 nanometri.

Tipuri de masti

Materialul folosit la confecționarea maștilor profesionale

Polipropilena

În imaginile de mai jos sunt reprezentate tipurile de măști faciale folosite în unitățile medicale și gradul de protecție pe care acestea le conferă din punct de vedere al capacității de reținere al diferiților agenți patogeni vehiculați prin aer.

!!!De precizat și de reținut că măștile N95/N99 in State sunt FFP2/3 în Europa denumite și respiratoare, acestea nu au fost create pentru uzul chirugical ci de protecție împotriva inhalării de fum, praf, gaze, vapori.

Pentru punerea pe piață, aceste respiratoare trebuie aprobate de NIOSH (National Institute for Ocupational Safety and Health). Conform NIOSH, filtrele acestor măști au o eficiență de pana la 95% pentru particulele de toate mărimile. Pentru a fi considerate de uz medical, în urma testărilor, au primit și aprobarea FDA, astfel că s-au îmbinat ambele utilizări din partea NIOSH si FDA.

Model: N95/FFP2
Nivel de protecție : înalt
Procent reținere agenți patogeni : Virusuri >95%, Bacterii 99%, Praf 100%, Polen 100%

Tip: N100/FFP3
Nivel de protecție : înalt
Procent reținere agenți patogeni : Virusuri 99%, Bacterii 99%, Praf 100%, Polen 100%

Tip: mască chirurgicală simplă

Măștile chirugicale simple sunt ca o barieră fizică intre purtător (posibil infectat) și mediul înconjurător, zona de lucru sau un câmp steril. Pentru ca măștile chirugicale să asigure o protecție înaltă, ele trebuie sa fie primească o certificare în urma unor testări riguroase.
Conform ghidurilor CDC, mastile N95/ FFP2 se folosesc doar de catre personalul medical care lucreaza pe secții cu risc mare de infectie. De asemenea pentru a menaja consumul de masti chirurgicale, CDC recomanda, pentru populatia generala, si folosirea mastilor artizanale, din material, ca măsura de protecție pentru prevenirea infecției cu COVID-19.

https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/prevent-getting-sick/diy-cloth-face-coverings.html

 

Riscurile utilizarii incorecte a măștii

E necesar să avem în vedere riscurile utilizării incorecte a măștilor. Trebuie ca acestea să se fixeze foarte bine pe față și să ne acopere complet gura și nasul (se poate testa prin miros) , să nu atingem filtrul măștii, care capteaza agenșii patogeni ca, mai apoi, să creăm un circuit nou de expunere la infecție prin reintroducerea lor in cavitatea bucală, nas sau conjuntivă. Purtarea unei măști crează falsa senzație de protecție având in vedere că nu asigură protecție 100% și nu trebuie să uităm de celelalte măsuri de protecție mai sigure.
Măștile chirugicale nu se fixează foarte bine pe față existând astfel un risc mai mare de infecție față de purtarea măștilor de tip respirator (N95/FFP2 sau N100/FFP3), care asigură o fixare mai etanșă.

Ce costume de protectie folosim în funcție de gradul de infecțiozitate la care ne expunem

Când este necesar să folosim echipament medical de protectie

Studii care au demonstrat eficacitatea purtării unei măști

 

Un experiment inițiat de SmartAirFilters team, care întrunește cele mai înalte standarde cu privire la protejarea populației și a mediului înconjurator de efectele nocive ale poluării, a demonstrat că o mască 3M 9332 –FFP3 a pierdut doar un procent de 1.4% din capacitatea de filtrare dupa 11 zile de folosire intr-unul dintre cele mai poluate orașe din lume, Beijing.

Într-un studiu publicat in JAMA – September 3 2019,,N96 Respirators vs Medical Masks for preventing Influenza among health care personnel,, s-a demonstrat ca nu exista diferențe foarte mari între personalul medical infectat care a purtat măști N95 (8.2%) și cei care au purtat măști chirurgicale (7.2%).
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2749214

Alt studiu, publicat in JAMA – 4 Noiembrie 2009,, Surgical Mask vs N95 Respirator for preventing Influenza among health care workers,, a demonstrat acelasi lucru.

https://jamanetwork.com/journals/jama/fullarticle/184819

Referitor la acuratețea rezultatelor acestor studii s-a pus problema lipsei unui grup de control.

Cercetatorii australieni au realizat un studiu, publicat in NCBI – February 2009 ,,Face Mask Use and Control of Respiratory Virus Transmission in Households,, care a demonstrat faptul că purtatea măștilor are un efect protector impotriva infectiei virale și că măștile chirurgicale oferă un grad de protecție apropiat de cel al măștilor N95.

In imaginea de mai jos este prezentat gradul de retinere al particulelor cu diametrul de 0.07 microni pentru diferite tipuri de măști (SARS-COV2 are un diam. de 0.06 – 0.14 microni) :
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2662779/

Încă sunt dubii dacă folosirea măștilor poate preveni cu siguranță imbolnavirea deoarece majoritatea studiilor sunt efectuate in laborator, in condiții care nu echivaleaza comportamentul uman.
Un studiu realizat in Hong Kong (Medication, Masks and clean hands effective against flu-2009, publicat in The Annals of Internal Medicine) a demonstrat faptul că utilizarea de catre populatia generala a măștii de tip chirurgical la 36 de ore de la apariția simptomatologiei reduce riscul de transmitere a infecției cu un procent de 67%. Dat fiind faptul că riscul de contaminare și incarcatura microorganismelor e mai mică in cadrul populației generale, s-a sugerat ca purtarea de mască in comunitate ar fi de ajutor în răspândirea infecției.

Măștile și respiratoarele ar trebui să fie folosite complementar măsurilor principale de siguranță printre care spălatul pe mâini ocupă un loc important.

CDC, OMS și alte organizații avizate au expus diferite date referitoare la o posibilă decontaminare și refolosire a diferitelor tipuri de măști, informații care sunt prezentate
mai jos :

Decontaminarea prin :

  • timp&căldură
    Conform unui studiu publicat in New England Journal of Medicine, Aerosol and Surface Stability of SARS-CoV2 as compared with SARS-CoV1, din 17 Martie 2020, SARS-CoV2 rămîne activ 72 ore/plastic și oțel, 24 ore/hârtie și 4 ore/cupru.
    Câțiva cercetători din Hong Kong au prezentat în studiul lor faptul ca SARS-CoV2 poate supraviețui până la 7 zile pe partea externa a unei măști tip FFP2/FFP3.

Într-un studiu publicat în NCBI din cadrul Departamentului American de Microbiologie, Effects of Air Temperature and Relative Humidity on coronavirus Survival on Surfaces, 12 Martie 2020 s-a demonstrat ca virusul este distrus la 40 ° C.

  • căldura din cuptor
    Nu există studii clare care să demonstreze că o anumita temperatură reglată la cuptor poate să distrugă partial sau integral SARS-CoV2 pentru ca nu se poate mentine o temperatura constantă.
    Rezultatele unor experimente apărute in Standford arată că E. Coli (s-a facut comparativ prin posibilitatea asemanarii cu SARS-CoV2) poate fi distrusă la temperatura cuptorului de 70°C timp de 30 de minute.

 

  • Vapori
    E.Coli a fost distrusă prin expunerea la abur timp de 10 minute. Nu sunt date exacte ca ar functiona si pentru COVID-19.

 

  • UV-C Radiation
    Un spital din Omaha, Nebraska Hospital, folosește pentru dezinfectarea măștilor N95/FFP2 radiatile UV 2-5 mj/cm2 pentru a inactiva SARS-CoV2. (To decontaminate 99% of the influenza virus in a disposable mask, it is necessary to hold a bactericidal lamp (254 nm, 800 μW) at a distance of about 3 cm from the mask for 10 seconds.)

Filtrele trebuie înlocuite atunci când se înfundă cu particule. Utilizatorul va putea determina când va apărea acest lucru prin creșterea efortului de inspirație. Filtrele cu aerosoli sunt concepute pentru a capta particulele în condiții industriale în concentrații mult mai mari decât concentrația de particule bacteriene și virale din aer. prin urmare, este de așteptat ca un set de filtre să poată rezista la o undă pandemică fără înlocuire, după care acestea trebuie înlocuite din motive de control al infecției.

SmartAirFilters au arătat ca spălarea cu apă și săpun a maștilor de tip respirator (FFP2/FFP3) reduce capacitatea de filtrare cu 21%, ceea ce afectează gradul de protecție, fiind ineficientă ca metodă de dezinfectare.
O parte din motivul este că mastile N95/FFP2 folosesc „atracție electrostatică”, iar spălarea dăunează. Pentru ca stratul de atracție electrostatică să funcționeze, particulele cu o sarcină opusă sunt atrase de o fibră încărcată, care ajută la colectarea atât a dimensiunilor de particule mai mari, cât și mai mici.
Folosirea alcoolului 70% deteriorează filtrul măștii în proporție foarte mare, scazând capacitatea de filtrare de la 96% la 56%.
https://fastlifehacks.com/respirator-re-use-methods/

 

Dr. Peter Tsai, fost profesor al Departamentului de Științe Materiale, UT Knoxville, inventatorul maștii N95, a prezentat într-un articol recent informații despre performanța, gradul de protecție și posibilitatea de sterilizare a măștilor folosite ca metodă de protecție împotriva infecției cu SARS-CoV2, informatii prezentate si in ghidurile CDC.
Pentru refolosirea mastilor, CDC recomandă depozitarea măștilor FFP2 in spații aerisite, curate, la temperatura camerei timp de 7 zile, conditii care scad gradul de contaminare al maștii.

Dintre toate informatiile expuse este foarte important de retinut anumite regului care trebuie respectate pentru a minimaliza riscul unei contaminari si al unei infectii. Astfel incat este necesar sa :
Spălam corect mainile cu apa si sapun înainte și după punerea mastii.
Fixarea cât mai bine pe față, pe cât posibil, a maștii chirurgicale sau a celor artizanale.
Pentru decontaminare si refolosire : prin spalarea cu apa calda si sapun, mastile isi pierd din capacitatea electrostatica de filtrare pana la 21%. CDC recomandă depozitarea măștilor, pentru refolosirea doar de catre utilizatorul inițial, într-un spațiu curat, aerisit, izolat timp de mai mult de o săptămână. Inactivarea virala se poate produce in conditii de umiditate si temperaturi ridicate.
Nu se recomandă folosirea fondului de ten sau a altor produse uleioase care pot afecta fixarea măștii pe față sau incărcarea acesteia cu un posibil mediu contaminat.

Deși nu s-a dovedit cu certitudine că măștile oferă protecție totală împotriva contractării infecțiilor, majoritatea studiilor au demonstrat că acestea reprezintă o barieră fizică împotriva diferitilor agenti patogeni si, purtate și manipulate corect, ptotejează.

Take home message #PoartăMască

 

Dr. Alecsandra Andreea Budihoi
Medic rezident Epidemiologie
Medic specialist Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

About The Author