Ce alimente ajută la reducerea astmului la copii. Peștele gras nu ar trebui să lipsească din alimentația celor mici
Un regim alimentar bogat în somon, păstrăv şi sardine poate reduce în mod semnificativ simptomele astmului la copii, arată un studiu australian.
Conform conducătoarei cercetării din cadrul La Trobe University din Melbourne, Maria Papamichael, rezultatele studiului sunt în concordanţă cu o serie de dovezi care sugerează că o dietă sănătoasă poate constitui o potenţială terapie pentru astmul la copii.
„Ştim deja că o dietă bogată în grăsimi, zahăr şi sare poate influenţa dezvoltarea şi evoluţia astmului la copii, iar acum avem dovezi că putem gestiona simptomele printr-o alimentaţie sănătoasă“, a spus Papamichael, potrivit adevarul.ro
Dintre cei 64 de copii cu astm care au luat parte la studiu, jumătate au fost îndrumaţi să urmeze o dietă tradiţională mediteraneană, bogată în mâncăruri pe bază de legume şi în ulei de peşte, în timp ce restul au urmat dietele obişnuite.
Cei care au urmat o dietă bogată în peşte au experimentat o reducere semnificativă a inflamaţiei la nivelul bronhiilor. Explicația este aceea că peştele gras este bogat în acizi graşi omega-3 cu proprietăţi antiinflamatori.
Potrivit profesorului Bircan Erbas, din cadrul Şcolii de psihologie şi sănătate publică din La Trobe, „astmul este cea mai des întâlnită afecţiune respiratorie în rândul tinerilor şi una dintre principalele cauze pentru care copiii au nevoie de spitalizare sau ajung la camera de gardă“.
Ce este astmul bronșic?
Astmul bronşic, care este o boală inflamatorie cronică a căilor respiratorii, caracterizată printr-o hiperreactivitate a musculaturii bronşice care determină un răspuns exagerat bronhospastic la stimuli toleraţi de către persoanele sănătoase – alergeni, polenuri, aer rece, efort fizic – poate fi ţinut sub control prin tratament şi prin înlăturarea factorilor de risc.
Astmul are două componente – cea genetică, cea care presupune o sensibilitate aparte a sistemului imunitar şi a căilor respiratorii, şi existenţa unui factor declanşator.
Crizele de astm pot fi determinate de praful de casă, de mucegaiuri, de produsele de curăţenie, de produsele de secreţie ale animalelor de companie, de hrana peştilor de acvariu, de gândacii de bucătărie, de polen, de medicamente etc. La toată această listă se adaugă factorii non-alergici, poluanţii atmosferici fiind pe primul loc (de aici şi incidenţa mai mare a astmului în rândul copiilor din mediul urban), aerul rece, fumatul activ şi pasiv, efortul fizic în aer rece, stresul, refluxul gastro-esofagian, coloranţii şi aditivii alimentari (spre exemplu tartrazina din băuturi răcoritoare colorate).
Sursa foto: Oxygene Magazine
