



Ce impact are tehnologia asupra educației copiilor este tema centrală a conferinței „Cum să ne creștem copiii în era digitală”, un eveniment care va avea loc, marți, 12 noiembrie, la Cinema „Florin Piersic” în Cluj-Napoca, în intervalul orar 17.00 – 21.00. Conferința este prima organizată în Cluj, exclusiv cu această temă, iar invitați vor fi specialiști din psihologie, parenting, adicție și cyberbulling.
Evenimentul, organizat de platforma educațională 4moms.ro/Mame de nota 4, va include prezentările specialiștilor invitați, dar și o dezbatere și va fi moderat de Diana Gordan, mamă, educatoare, profesor de limba germană și coregraf.
O parte din banii obținuți în urma vânzării biletelor, vor fi donați pentru ca 120 de copii, ce provin din medii defavorizate, visează să călătorească, dar nu își permit, să poată învăța istorie și geografie cu ajutorul tehnologiei VR. Cei 120 de copii fac parte din proiectul „Exploratorii virtuali” al Asociației „Something New”.
Folosirea tehnologiei de către copii este un subiect care polarizează, pe de o parte pentru că accesul la gadgeturi, internet și diverse platforme este facil, iar pe de altă parte pentru că există numeroase studii care arată efectul negativ al folosirii tehnologiei la vârste fragede.
În cadrul conferinței „Cum să ne creștem copiii în era digitală”, prof. univ. dr. Oana David, director al Clinicii Universitare PsyTech, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, va vorbi tocmai despre cum este folosită tehnologia pentru reglarea emoțiilor. Oana David este profesor universitar în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie, UBB și cercetător în domeniul dezvoltării unor intervenţii psihologice inovative bazate pe tehnologie (ex. online, gamificate, prin realitate virtuală).
Pe scenă va mai urca și cunoscutul psiholog clinician și psihoterapeut relațional Gáspár György, autor al cărților Copilul invizibil (prima carte de parenting altfel publicată în România), Revoluția iubirii o altfel de poveste despre atașament și relații, #LoveIsFun – iubirea și sexul în același pat, care va vorbi, despre impactul tehnologiei asupra dezvoltării emoționale a copiilor. Iar Mirela Retegan, fondatoarea Găștii Zurli și a emisiunii Antrenorul Părinților, autoare a unor cărți de parenting, va oferi o ”pledoarie pentru imperfecțiune”, referindu-se la provocările prin care trebuie să treacă o femeie care este și mamă.
Discuțiile cu speakerii vor fi urmate de o dezbatere pe tema „Cui i-e frică de Bau Bau? Tehnologia, Bau Bau pentru părinți, casă de turtă dulce pentru copii. Cum ajungem la win-win”, la care vor participa: Tabita Cernica, medic consilier în adicții si director executiv al Asociației Preventis; Gina Pop, comisar-șef, șef al Biroului pentru Analiză și Prevenirea Criminalității din cadrul IPJ Cluj; Bogdan Roșca – Zasmencu, manager Radio Cluj, președinte Asociația de Educație pentru Media; Delia Mureșan – CEO&Co-founder Blueware Solutions.
„Timpul pe care îl trăim acum poate fi numit ”era digitală”. Viața noastră greu mai poate fi înțeleasă în afara tehnologiei. Aproape imposibil. Tehnologia a devenit o parte integrantă a vieții de zi cu zi, influențând profund modul în care copiii învață, comunică și se dezvoltă. Dar accesul facil la dispozitive inteligente, Internet și diverse platforme digitale nu aduce doar beneficii, ci și provocări semnificative. Deși tehnologia oferă oportunități extraordinare pentru educație și dezvoltare, ea poate, de asemenea, să expună copiii la riscuri precum dependența, cyberbullying-ul și expunerea la conținut inadecvat. Pentru mulți părinți, gestionarea acestei realități complexe poate fi copleșitoare”, spune Roxana Supuran, unul dintre organizatori.
Organizatorii au mai subliniat faptul că acest eveniment își propune să aducă în același loc părinții și specialiștii, pentru a discuta subiecte care, gestionate fără echilibru, pot avea efecte negative asupra copiilor, ba chiar asupra întregii familii.
Nevoia părinților de a afla cum să se „comporte” cu propriii copii este o temă de cercetare pe care lucrează cercetători ai Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, încă de acum doi ani,
Într-un volum apărut la editura Presa Universitară Clujeană, în articolul „Parenting și new media: nevoia părinților de a se informa din surse de nișă”, semnat de Ancuța Stăvar și Ramona Hosu, se vorbește despre bariera dintre „părinții vechi”, care își creșteau copiii după reguli moștenite și „părinții noi”, care caută informații despre creșterea și educația copiilor din surse diverse, de nișă.
„În produsele media soft, de tip blog, dezvoltate de creatori, părinți la rândul lor, conceptul de parentingeste înțeles și, implicit, reprezentat într-un mod particular: se facedistincția între părinții „de modă veche” și părinții „moderni”, care caută noi modele, principii, reguli în baza cărora să își crească, îngrijească și educe copiii. Vechiul model de parentingeste abandonat, pentru a-și face loc un altul, nou, bazat pe colaborarea părinte –copil, pe toleranță, conectare și validarea emoțiilor”, se arată în introducerea articolului.
De ce este nevoie de conferințe de parenting, când există bloguri, conturi de Instagram și influenceri care vorbesc despre parenting? Aceasta ar putea fi o întrebare venită din partea publicului. răspunsul îl dau cele două cercetătoare care au realizat studiul și din perspectivă culturală: pentru că este nevoie de comunicare.
„La baza tuturor acțiunilor, ale publicului și ale creatorilor blogurilor, stă comunicarea, adică transmiterea de mesaje. Potrivit teoriilor lui Hall, care țin de codificare și decodificare, cea dintâi,adică transformarea mesajului într-o formă discursivă are loc în momentul producției (…) Abordarea din punctul de vedere al studiilor culturale apare atunci când este analizat procesul prin care iau naștere noi identități culturale, care își formează propria realitate socială. Noul părinte polivalent își trasează propriul drum, pe de o parte, pentru a-și găsi informațiile, iar pe de altă parte, pentru a ști cum și înce scop să le folosească”, se arată în concluziile studiului „Parenting și new media: nevoia părinților de a se informa din surse de nișă”