

Copiii generației Z, cei născuți după anul 2000, sunt copiii care nu prea au tangență cu zona rurală a României și puțini dintre ei știu ce înseamnă viața la țară. Născuți, crescuți și educați în orașe, mai mici sau mai mari, acești copii, dacă nu au bunici la țară, văd animale doar în cărți sau grădini zoologice, iar mâncarea gătită tradițional, pe foc cu lemne e doar o poveste.
Acești copii mănâncă alimente din hypermarket-uri, sunt învățați să citească etichete, ca să se ferească de E-uri, aud povești despre alimente eco și bio, care se găsesc mai greu și sunt destul de scumpe, iar distracția principală e jocul cu gadget-uri inteligente.
Dar iată că, pentru acești copii, s-a inventat, în județul Cluj, Festivalul Silvoiței, un eveniment, care să îi scoată din zona lor de confort și care să le arate că există viață și dincolo de asfalt, iar distracția vine și din plimbatul cu roaba și săritul în baloți cu paie, nu doar din filmulețele de pe telefoane.
Ce este Festivalul Silvoiței
Festivalul Silvoiței e un eveniment care a luat naștere, timid, anul trecut, atunci când o mână de orășeni, cu origini în zona rurală a Clujului au decis să le arate și copiilor lor cât de fermecătoare poate fi viața la țară. Mai ales la începutul toamnei, când în gospodăriile celor care trăiesc la sate, în căldările de fontă bolborosesc zacusca, bulionul și celebra silvoiță sau magiunul – acea dulceață de prune, fiartă mult pe foc și fără strop de zahăr în compoziție.
Cele câteva zeci de familii de orășeni care au fost la prima ediție a Festivalului Silvoiței au fost încântate de noul eveniment, așa că organizatorii au decis să continue festivalul cu o nouă ediție. Ce tocmai și-a închis porțile, duminică seara, după ce, timp de 2 zile – sâmbătă și duminică – acolo s-au relaxat nu mai puțin de 4.500 de adulți și copii.
A fost un week-end în care sute de familii au urcat în mașini și au luat calea Băbuțiului, locul de desfășurare al evenimentului, un sat aflat la circa o jumătate de oră de Cluj-Napoca.
Drumul până în Băbuțiu pare desprins dintr-un roman descriptiv. O șosea imperfectă, străjuită de nuci ce acum își scutură fructele, care șerpuiește printre dealuri de culoare ruginie, de septembrie. Drumul a dus direct la locul de desfășurare al festivalului, un platou ce se desfășoară la poalele unei coline, rezervație naturală, unde sălășluiește o specie de fluturi unică în Europa.
Accesul la festival s-a făcut în baza unui bilet, ce putea fi cumpărat online sau de la fața locului, iar toate activitățile din interiorul festivalului erau gratuite.
Mâncare sănătoasă, gătită tradițional
Vedeta festivalului a fost silvoița. Gătită în fața participanților, în căldări imense, la foc cu lemne, celebra dulceață putea fi degustată chiar în timp ce fierbea. Lesne de înțeles că silvoița se găsea la mai toate standurile gospodarilor care ofereau, spre vânzare, porții cu mâncare. Că doar nu te puteai distra cu burta goală. Erau din abundență plăcinte și clătite cu silvoiță, pâine unsă cu silvoiță, papanași și gomboți cu prune, iar borcanele pline cu magiun, sigilate și etichetate, puteau fi cumpărate și pentru acasă.
Tot la capitolul mâncare delicioasă, fără aditivi și conservanți, au fost: numeroase feluri de gulaș, plăcinte pe plită, dospite sau prăjite, frigărui din pui crescut la curte, tocăniță de hribi sau gălbiori, tocană ciobănească sau papricaș de pui cu mămăligă. De la toate standurile mirosea îmbietor, iar setea putea fi potolită cu siropuri naturale sau suc de mere proaspăt stors.
Distracția vine din lucruri și jocuri simple
Distracția copiilor a fost asigurată de jocuri simple: plimbări cu roaba, trasee pe căpițe cu fân, sărituri în saci de rafie, ateliere de pictură, cățărat pe frânghie, plimbări cu căruța sau cu tractorul, călărit sau jucat cu animalele.
Vestea bună e că Festivalul Silvoiției se va organiza și în toamna viitoare, spun organizatorii.