Cum ne spălăm corect pe mâini. Gestul banal care ar putea stopa înmulțirea infecțiilor nosocomiale

Spălatul pe mâini este un lucru banal, dar pe care „uită” mulți români să îl facă atunci când ajung de afară în casă, după ce călătoresc cu autobuzul, după ce pun mâna pe bancnote sau chiar după ce folosesc toaleta.

Spălatul pe mâini este principala modalitate de a ne feri de boli grave, cum ar fi Hepatita A, spun specialiștii în Epidemiologie. Și tot lipsa spălatului pe mâini este principala cauză care favorizează apariția infecțiilor nosocomiale (intraspitalicești), din cauza cărora mor anual sute de pacienți în spitalele din România.

Specialiștii spun că nu e suficient să ne spălăm pe mâini, ci e nevoie de o tehnică corectă a spălatului pe mâini.

Redăm integral articolul scris de dr. Alecsanda-Andreea Budihoi, medic rezident Epidemiologie și medic specialist Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, despre infecții nosocomiale și cum ne spălăm corect pe mâini

Infecțiile nosocomiale (intraspitaliceșți)

Pentru a înțelege mai bine infecțiile nosocomiale, trebuie să știm că aceste infecții sunt dobândite în cursul spitalizării și îngrijirilor medicale ale pacientului care, la primirea acestuia în unitatea medicală, nu se se află în perioada de incubație a bolii sau la debut.

În cazul unei spitalizări există posibilitatea să suferi de o infecție asociată îngrijirii medicale (IAAM), infecție care se poate încadra în una din următoarele situații :

• infecție nosocomiala asociată unei spitalizări actuale: debutul simptomelor a fost în ziua 3 sau mai târziu a spitalizării

SAU

• pacientul a fost supus unei intervențîi chirugicale în ziua 1 sau ziua 2-a internării și prezintă simptome de infecție la nivelul intervenției chirurgicale înainte de ziua 3,

SAU

• un dispozitiv medical/chirurgical a fost introdus pe cale invazivă în ziua 1 sau ziua 2, determinând o infecţie intraspitalicească înainte de ziua 3

Infecție nosocomiala asociată unei spitalizări anterioare

• pacientul se prezintă cu o infecţie, dar a fost reinternat la mai puţin de 2 zile de la o internare anterioară într-un spital de boli acute

SAU

• pacientul a fost internat cu o infecţie la nivelul intervenţiei chirurgicale, care a apărut în primele 30 de zile de la intervenţie (sau, în cazul intervenţiilor chirurgicale care implică un implant, infecţia a fost profundă sau a afectat un spaţiu/organ şi a apărut în primul an de la intervenţie), iar pacientul este sub tratament cu antimicrobiene pentru infecţia respectivă

SAU

• pacientul a fost internat (sau îi apar simptome în primele 2 zile) pentru infecţie cu Clostridium dificile la mai puţin de 28 de zile de la o externare anterioară dintr-un spital de boli acute.

Caracteristici IAAM conform Legislației 2012/502/UE.

Deși sistemul de sănătate a evoluat foarte mult și a reușit să prevină un număr mare de infecții  asociate spitalizării și îngrijirii medicale, trebuie depus în continuare un efort considerabil pentru a reduce apariția acestui tip de infecții.

Metodele moderne privind noile proceduri și tehnici invazive folosite pentru a trata și a ajuta la recuperarea pacienților se asociază deseori și cu apariția infecțiilor intraspitaliceșți (nosocomiale).

Cele mai frecvente tipuri de infecții nosocomiale sunt cele care implică montarea și introducerea de catetere pe principalele linii venoase, infecțiile de tract urinar asociate cateterului, pneumonia la pacientul intubat de pe secțiile de terapie intensivă sau chirurgie, infecțiile de plagă chirurgicală precum și alte patologii cauzate de nerespectarea unor anumite conduite medicale printre care și unul dintre principalii factori de risc pentru apariția infecțiilor nosocomiale:  igiena precară a mâinilor.

Mâinile murdare pot provoca decesul

În unele cazuri, prin manevre invazive medico-chirurgicale se pot introduce în organism anumite microorganisme, care colonizează în mod normal organismul uman dar, care ajunse în alt loc decât cel pe care îl colonizează pot provoca probleme grave cum ar fi septicemia.

Există și situații când, prin mecanism indirect (mâini murdare, prin contactul cu obiecte și suprafețe folosite la comun, consum de apă și alimente contaminate, mediul înconjurător ) agenții patogeni pot să ajungă la pacient, care ulterior poate dezvoltă o infecție.

Principala cauză a apariției infecțiilor nosocomiale într-o unitate medicală, în proporție de 90%, o reprezintă bacteriile printre care, cel mai des întâlnite sunt Acinetobacer baumani, Clostridium difficile, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, E. Coli, MRSA (methicilin-resistant Staphylococcus aureus), Staphylococcus aureus.

Infecțiile nosocomiale reprezintă de asemenea zona cea mai vizibilă a manifestării rezistenței microbiene la antibiotice, întrucât acestea sunt cel mai adesea determinate de germeni cu rezistență la antibiotice de prima linie și tot mai frecvent și la antibiotice de rezervă.

Infecțiile nosocomiale sunt și un indice de calitatea al activităților medicale, dar, chiar dacă într-o mică măsură și o fatalitate a acestora.

În raportul epidemiologic din 2017 efectuat anual de OMS (Organizația Mondială a Sănătățîi ), raport despre consumul de antibiotice, România se află printre primele țări la consumul total de antibiotice în comunitate și spital, ocupând locul 6.

Conform unei statistici ECDC, România raportează anual o cifra medie de 10.000 de infecții intraspitaliceșți, cu o tendința de creștere a acestora, frecvent afectați fiind pacienții internați pe secțiile de Terapie Intensivă și Chirurgie.

ECDC (Centrul European Pentru Prevenția Și Controlul Bolilor) atenționează despre faptul că, infecțiile intraspitaliceșți provoacă aproximativ 4 milioane de decese/an în EU .

Cum putem contribui la reducerea infecțiilor nosocomiale

Fiecare dintre noi putem fi puși în una din aceste situații ce pot avea urmări grave.

Personal medical, pacienți sau aparținători veniți în vizită, toți trebuie să urmăm niște pași simpli, de bază, privind respectarea regulilor de asepsie în momentul efectuării unor proceduri invazive, o igienizare corectă a mâinilor ( spălare, dezinfecție), purtarea de echipamente de unică folosință (halate, bonete, botosei, mănuși).

În spital, dezinfecția mâinilor ar trebui să fie efectuată înaintea oricărui contact cu pacientul și după contactul cu acesta, înainte de orice intervenție medicală și chirurgicală, care impune o tehnică aseptică, curățarea cu apă și săpun imediat după expunerea la fluide corporale, după orice acțiune care ar implică contactul cu germeni (mersul la toaletă) sau înainte de a începe o acțiune care ar favoriza o poartă de intrare a unei bacterii (înainte de a pregăți mâncarea, de a mânca, de a bea etc), e important să nu avem bijuterii (inele, brățări) sau ceasuri pentru că adăpostesc microorganisme chiar după spălarea mâinilor, și să nu folosim un prosop de uz comun, doar prosoape de hârtie.

Izolarea pacienților cu infecții intraspitalicești reprezintă o regulă bine stabilită în cadrul programelor de prevenire și control. Izolarea în cadrul spitalului se face în funcție de tipul infecției suspectate sau în funcție de anumite afecțiuni specifice (în funcție de calea de transmitere).

Sistemul de izolare pe categorii specifice, include următoarele :

• izolare strictă ex. Varicelă,
• izolare de contact : ex. în cazul unor infecțîi de plagă cu Stafilococi,
• izolare respiratorie : ex. meningită bacteriană,
• izolarea pentru bacilii-alcoolo-rezistenți : ex. în cazul unor infecțîi cu M. Tuberculosis , când se necesită ventilație specifică.

Cum ne spălăm corect pe mâini

Pentru a fi siguri că ne protejăm și îi protejăm pe cei dragi de problemele de sănătate provocate de anumiți germeni, dezinfecția și spălatul corect pe mâini sunt printre metodele cele mai simple și eficiente, evitând astfel apariția infecțiilor nosocomiale.

Tehnică spălării mâinilor:

• Udaţi-vă mâinile sub un jet de apă
• Aplicaţi săpun lichid de la un dozator și acoperi-ţi mâinile în întregime pentru a crea spumă;
• Frecaţi ambele palme împreună;
• Frecaţi spatele fiecărei mâini cu palmă mâinii opuse și întrepătrundeţi degetele;
• Frecaţi palmele cu degetele întrepătrunse;
• Frecaţi spatele degetelor de palmă opusă, cu degetele strânse
• Frecaţi pe rând fiecare deget mare în palmă opusă folosind o mișcare de rotaţie;
• Frecaţi vârfurile degetelor în palmă opusă printr-o mișcare circulară;
• Frecaţi fiecare încheietură cu mâna opusă;
• Limpeziţi mâna cu apă curgătoare/curentă;
• Închideţi robinetul cu cotul dacă robinetul permite, dacă nu, folosiţi un prosop de hârtie;
• Uscaţi complet mâinile cu un prosop de hârtie de unică folosinţă;
• Aruncaţi prosopul de hârtie la coşul de gunoi.

Infecțiile intraspitaliceșți sunt în orice spital și arată o realitate care nu reprezintă numai un status negativ al unei unități medicale, ci și o imagine asupra creșterii numărului de pacienți imunodeprimați, apariția unor tulpini bacteriene rezistente în fața unui larg spectru de antibiotice, deseori din cauza unui consum necontrolat, suprainfecțiile virale sau fungice, precum și unele tehnici chirurgicale invazive, toate astea reprezentând și un obstacol în eradicarea infecțiilor nosocomiale.

Acest subiect important o să fie abordat în cadrul evenimentului din 18-19 Octombrie, când o să aibă loc la Cluj Napoca prima conferință a Asociației de Prevenire și Control a Infecțiilor, cu tema ‘’Abordarea prezentului pentru modelarea viitorului’’.

Să încercăm să ne responsabilizăm cu lucruri mici, pentru a evita probleme mari!

Dr. Alecsandra Andreea Budihoi

Rezident An I Epidemiologie
Medic specialist Diabet, Nutritie si Boli Metabolice
Tehnician Nutritionist & Fitness Diet Specialist
Cluj-Napoca

N.red: Introducerea și intertitlurile aparțin redacției!