Cu ce se ocupă un specialist în Drept Medical. Avocat Camelia Iusco: „Într-un caz de malpraxis nu te poți reprezenta după indicațiile Google”

În România, un caz de malpraxis se soluționează, în medie, în  4 – 5 ani, arată statisticile. Despre cazurile de malpraxis, se știe că sunt greu de dovedit și, odată ajunse în instanță, procesele sunt greoaie și anevoioase. Cu toate acestea, pacienții trebuie să știe că au drepturi, dar și obligații, atunci când ajung într-un spital.

Atunci când simt că le sunt încălcate drepturile sau cred că li s-a făcut o nedreptate în zona medicală, cei vătămați, pot apela la serviciile unui specialist în drept medical. Dreptul medical este o ramură prea puțin promovată în România. Cel puțin deocamdată. Dar premisele ca acest lucru să se schimbe, există.

Camelia Iusco, avocatul specializat în Drept Medical

Camelia Iusco practică avocatura, în Baroul Cluj, de 16 ani. Chiar dacă de la început a fost atrasă de Dreptul Medical, nu a practicat exclusiv pe această ramură, deoarece, în România, încă nu există instituția avocatului specializat.

Avocatul spune că, în ultimul timp, oamenii au înțeles și știu că își pot căuta dreptatea în instanță, chiar și într-un caz greu de malpraxis.

Însă, ca să își poată ajuta clienții care apelează la serviciile ei, după ce susțin că au fost nedreptățiți în zona medicală, Camelia Iusco și-a asumat că nu poate face acest lucru decât dacă se pune atât în pantofii medicului, cât și în cei ai pacientului.

„Am fost atrasă încă din perioada stagiaturii de această ramură a Dreptului, însă abia acum pot spune că mă ocup aproape exclusiv de astfel de cauze. Un avocat specializat în această zonă trebuie să știe și puțină Cardiologie, și puțină Chirurgie, și câte puțin din fiecare specializare medicală. Tocmai de aceea am decis să fac masterul Malpraxis Medical, la UMF Cluj. Pentru că acolo înveți, nu doar drept medical, ci și medicină. Iar un caz complex, necesită, în primul rând, cunoștințe de drept, iar secundar, minime cunoștințe medicale. Trebuie, măcar să înțelegi ce citești, atunci când ai în față un document medical”,

explică pentru ȘtiriMed, Camelia Iusco, avocat

Ce este malpraxisul medical și cum poate fi soluționat?

Malpraxisul medical este o eroare profesională generatoare de prejudicii pacientului, ce implică răspunderea civilă a personalului medical sau a furnizorului de servicii și produse medicale, sanitare sau farmaceutice.

În România termenul de malpraxis este reglementat prin Legea nr. 95/ 2006 privind reforma în domeniu sănătății.

Atunci când un pacient consideră că a fost victima unui malpraxis, acesta trebuie să știe că problema sa poate fi soluționată în mai multe moduri. Iar aici, ajutorul unui specialist este vital.

„Sunt patru căi prin care se poate soluționa malpraxisul. Două nelitigioase: o plângere înaintată Colegiului Medicilor sau una înaintată Comisiei de monitorizare și competență profesională pentru cazurile de malpraxis din cadrul DSP-urilor. Și mai există 2 căi litigioase, adică persoana prejudiciată se adresează direct justiției, fie în penal, dacă e vorba de vătămare corporală sau ucidere din culpă, fie în civil. Una dintre diferențele dintre penal și civil e că, în civil există taxe de timbru, iar acestea sunt, din punctul meu de vedere, aproape prohibitive”,

explică avocatul Camelia Iusco

Ce înseamnă taxe prohibitive? Pentru o cerere de daune în valoare de 200.000 de euro, taxa de timbru costă aproximativ 12.000 de lei, bani care se plătesc înainte de începerea procesului.

Ce drepturi au pacienții?

Fiecare pacient are anumite drepturi atunci când intră într-un spital, când discută cu un cadru medical sau când primește un tratament. La rândul său, cadrul medical are drepturi, însă are și obligații față de pacient. Iar ca actul medical să se desfășoare fără incidente neplăcute, e nevoie comunicare.

„În ultimul timp, oamenii au început să știe că au drepturi și atunci când sunt pacienți și au început să și le ceară, dacă nu le sunt oferite. Cele mai importante drepturi pe care un pacient le are sunt cel de informare, respectiv cel de confidențialitate. Bineînțeles că mai sunt o serie de drepturi, cel de a doua opinie medicală, de refuz al tratamentului. Dar, înainte de a exercita orice act medical invaziv, medicul trebuie să informeze pacientul referitor la proceduri medicale, tratament, riscuri și beneficii ale procedurilor medicale și tratamentelor și apoi să obțină consimțământul informat al pacientului”,

mai spune Camelia Iusco

Avocatul precizează că multe cazuri de malpraxis au loc din cauza lipsei comunicării, însă, medicii au început să înțeleagă nevoia comunicării și să colaboreze mai bine cu pacienții.

„E adevărat că medicii sunt foarte ocupați, lucrează într-un sistem sanitar supraaglomerat și, de multe ori, nu au timp de foarte multe întrebări venite din partea pacienților. Însă, medicii trebuie să înțeleagă că atunci când îi oferă explicații pacientului, trebuie să vorbească pe limba lui. Și, foarte important, trebuie să se asigure că pacientul a înțeles ce i s-a explicat”,

mai precizează avocatul

Trei aspecte lipsesc la ora actuală, în țara noastră, iar lipsa acestora îngreunează soluționarea cazurilor de malpraxis:

• taxe de timbru mai mici, pentru daunele morale, pentru procesele în civil
• expertize medico-legale care să fie realizate mai repede
• completuri de judecată specializate

Camelia Iusco spune că, acum, în instanțele din România, un proces de malpraxis durează, în medie, 4 – 5 ani. Dar acest timp s-ar putea scurta, dacă și în țara noastră s-ar copia modele din alte țări europene

„Mi-aș dori să avem completuri specializate. Pentru că lucrurile s-ar mișca mult mai repede. Cazurile de malpraxis sunt complexe, iar rolul unui judecător este deja foarte încărcat, astfel încât este posibil ca uneori să nu fie disponibil total în aacorda timpul necesar înțelegerii și soluționării. Acesta nu înseamnă că, în prezent, magistrații care soluționează astfel de litigii nu ar fi suficient pregătiți, dimpotrivă. În plus, mi-aș mai dori să fie elaborată o lege care să consacre independența experților medico-legali, care în prezent au statut de funcționar public, ceea ce ridică uneori semne de întrebare cu privire la imparțialitatea concluziilor expertizelor medico-legale.”,

spune Camelia Iusco

Avocatul Camelia Iusco mai spune că, dacă o contravenție, de exemplu, poate fi atacată în instanță de către o persoană, fără să fie neapărat nevoie de un avocat, într-un caz de malpraxis „nu te poți reprezenta singur, după indicațiile Google”.