Epidemie de rujeolă în România. Cum a contribuit dezinformarea pe teme legate de vaccinare la declararea epidemiei

Articol realizat de Ancuța Ciolan Stăvar și Gabriela Onț Buruian

EPIDEMIE DE RUJEOLĂ ÎN ROMÂNIA

România înregistrează cea de a doua epidemie de rujeaolă, în mai puțin de 8 ani, potrivit datelor Centrului Național de Control și Supraveghere a Bolilor. Creșterea numărului cazurilor de rujeolă și scăderea constantă a ratei vaccinării împotriv rujeolei, au dus la declararea epidemiei de către Ministerul Sănătății, în 5 decembrie 2023.

Și primul caz de deces, în România, din cauza acestei boli s-a înregistrat, miercuri, 12 decembrie 2023, în Brașov. Bebelușul, care nu atinsese încă vârsta pentru a primi prima doză de vaccin, a luat virusul care provoacă rujeola, de la fratele mai mare, în vârstă de 3 ani, care era nevaccinat

„Nu iese fum fără foc, zice înțelepciunea populară românească. Și nici invers, dacă arde focul nu ne putem aștepta să nu iasă fum. Cam așa și cu rujeola. Avem o epidemie, a 2-a în nici 8 ani. Și ce facem cu ea?!? Așteptăm să apară și flăcările sau acționăm acum, cu toții, cât încă iese doar fum?!? A apărut deja o știre tragică. Dar care nu surprinde nici un specialist în domeniul infecțiilor la copil. A murit, în Brașov, un sugar în vârstă de 7 luni. Care a făcut complicații foarte grave deoarece s-a îmbolnăvit de rujeolă de la fratele său în vârstă de 3 ani. Acesta (fratele mai mare) era nevaccinat, deoarece părinții lui au refuzat vaccinarea sa”, a trasmis dr. Mihai Craiu, medic pediatru, pe pagina sa de educație pentru sănătate, Spitalul Virtual pentru Copii

România riscă să devină un nou Congo

Medicul pediatru Mihai Craiu mai precizează că, dacă nu vor fi luate măsuri cât mai repede, pentru diminuarea cazurilor, România riscă să ajungă în situația care s-a înregistrat în Congo, în urmă cu 3 ani, când au fost mii de morți din cauza rujeolei.

„Ce facem oameni buni? Așteptăm să mai moară un autobuz plin de copiii? Sau așteptăm un număr și mai mare, cât într-un stadion, precum în Republica Democratică Congo?? Căci RD Congo, în 2020, din cauza pandemiei a întrerupt vaccinarea ROR. Alături de alte 23 țări din lume. Dificultăți de aprovizionare… Apoi epidemie, apoi mii de morți”, a completat dr. Mihai Craiu

Epidemie de rujeolă în România. Apel către părinți să vaccineze copiii

În ultimii zece ani, rata de vaccinare în rândul copiilor din România, este pe un trend descendent, atrag atenția medicii de familie și specialiștii în sănătate publică.

„Epidemia de rujeolă a fost declarată, ca să putem lua măsurile necesare. Să vaccinăm copiii nevaccinați. Am scăzut vârsta de vaccinare cu prima doză a vaccinului ROR, de la 12 la 9 luni. Astfel, bebelușii care au 9 luni vor fi vaccinați cu prima doză, urmând să primească a doua doză la 12 luni și a treia doză în perioada 6 – 7 ani. Fac un apel către toți părinții, să înțeleagă pericolul, să ia legătura cu medicii de familie și să îi vaccineze și pe copiii mai mari de 7 ani, care nu au primit dozele de ROR. Medicul de familie le va explica cum se poate recupera vaccinul. Oamenii trebuie să înțeleagă, că, rujeola, pentru copiii nevaccinați, poate fi mortală. Și este o boală extrem de contagioasă”, a declarat pentru ȘtiriMed, dr. Mihai Moisescu, medic epidemiolog și șeful Direcției de Sănătate Publică Cluj

Specialistul a mai spus că, nu doar copiii sunt o categorie de risc, ci și gravidele. Iar contactarea bolii în primul trimestru de sarcină, poate duce la moartea fătului.

Dezinformarea merge mână în mână cu rata scăzută de vaccinare

Chiar dacă, vaccinurile cuprinse în schema națională recomandată sunt gratuite, părinții refuză să își vaccineze copiii. Care este motivul? În primul rând narativele anti-vaccinare, ce se răspândesc cu rapiditate în mediul online, în special pe rețelele de socializare. Iar, potrivit medicilor, părinții preferă să se informeze de pe internet și să minimizeze sursele științifice.

„Din păcate, din cauza informațiilor de pe internet, a curentului antivaccinist sunt temeri, temeri de reacții adverse, mulți părinți au refuzat sau au amânat vaccinul ROR și ne aflăm acum în situația în care avem foarte mulți copii nevaccinați, e o scădere a ratei de vaccinare de la 95%, cât ar fi fost normal, la 78% și atunci sigur că boala își face loc, boala se poate transmite și nu mai avem controlul transmiterii ei”, a declarat pentru ȘtiriMed dr. Emiliana Costiug, medic primar Medicină de Familie, secretar general al Asociației Române pentru Educație Pediatrică în Medicina de Familie (AREPMF) și, totodată, președintele Asociației Medicilor de Familie Cluj

Pentru ca rujeola să nu devină o problemă de sănătate publică, este nevoie de o rată de vaccinare de 95%. În România, însă, un procent de doar 78% dintre copiii care sunt eligibili au fost vaccinați antirujeolic. Medicii sunt convinși că s-a ajuns în această situație din cauza dezinformării.

„Cumva, era de așteptat revenirea epidemiei de rujeolă pentru că există o rată de vaccinare destul de scăzută. Ca să nu poată transmite la rândul lor această boală a copilăriei, care este extrem de contagioasă și cu multe complicații, mai ales neurologice, este nevoie de vaccinare în rândul copiilor. Am avut șansa să avem vaccin și să avem cât de cât un control al bolii și să avem cazuri puține de complicații, dar în condițiile în care avem o epidemie, ne putem aștepta și la complicații. Sigur că decesele le avem și nu pot fi contestate, cele pe care le-am avut și în epidemia care a zbucnit în 2016. A fost apoi perioada de repaus cu pandemia COVID, când datorită izolării, a protecției, purtării măștii și a închiderii colectivităților practic circulația virusului rujeolos a fost mult redusă, dar acum ne-am reluat activitatea, nu putem rămâne închiși în casă o viață. Ne dorim să interacționăm foarte mult, să socializăm foarte mult, să frecventăm colectivitățile, să mergem în mall-uri, să mergem în mulțime și atunci asta se lasă cu transmitere a virusurilor și a bacteriilor.”, a mai punctat dr. Emiliana Costiug.

În epidemia precedentă de rujeolă, în România s-au înregistrat 64 de decese, în rândul copiilor, arată datele Centrului Național pentru Controlul și Supravegherea Bolilor.

Măsuri ferme luate de autorități

Medicii încearcă să facă front comun și să transmită populației datele științifice cu privire la gravitatea bolii. Dar argumentele științifice sunt într-o aprigă bătălie cu credințele antivacciniste ce se propagă pe grupurile de social media, unde vaccinurile și practica medicală sunt văzute drept un bau-bau al umanității.

De exemplu, pe un grup creat cu scopul de a se discuta despre riscurile vaccinării, subiectele populare sunt cele legate de efectele adverse ale oricărui vaccin. De teama algoritmilor, vaccinurile sunt scrise „vaxinuri”, iar membrii care cer recomandări legate de vaccinare, sunt sfătuiți – de persoane fără pregătire medicală – să aleagă imunizarea copiilor prin expunerea la boală.

În plină epidemie de rujeolă, pe un astfel de grup, care are aproape 40 de mii de membri, o mamă care solicită informații despre cât de gravă poate fi rujeola pentru un copil nevaccinat, este sfătuită, în masă, să nu își vaccineze copilul. Într-un singur comentariu, din alte câteva zeci, o altă mamă încearcă să explice că vaccinul poate salva viața unui copil.

„Va54inul oricum NU PROTEJEAZĂ de NIMIC! Așadar, dacă e sa faca boala oricum o va face! Diferența o face cât de curat e organismul copilului! Cum crezi ca va reactiona la boala un organism plin de toxinele din vacc, față de unul curat?
In plus, DOAR tratamentele alopate administrare copiilor cu bolile copilăriei sunt cele care agravează simptomele!!!
Daca susții organismul intr-un mod cât mai natural și cu remedii holistice, totul decurge frumos fără complicații.
Când decideți ca nu mai vacc, faceti-o bine informate, pentru a nu sta cu astfel de frici iraționale la fiecare vânt de epidemie din pix!”, este comentariul cu un puternic mesaj antivaccinare, de pe grupul menționat

Efort comun al medicilor care luptă cu dezinformarea legată de vaccinare

Atunci când argumentele științifice par să nu fiede ajuns, medicii apelează la argumente emoționale, în încercarea de a-i convinge pe oameni să contribuie și ei la protejarea copiilor.

„Dacă cei 34 de ani de studii post-universitare intense și de practică la patul bolnavului nu sunt un argument să credeți sfatul dr Craiu, vă rog din suflet să aplecați urechea la rugămintea părintelui Mihai Craiu. Eu, alături de soția mea (tot medic), am decis să vaccinăm ROR pe fiul nostru. Deși avea dermatită atopică și primele episoade de astm. Acum Călin este un adult sănătos, arhitect și cadru didactic la una dintre cele mai prestigioase universitați din lume. Deci am putea încerca, până nu e prea târziu…”, spune dr. Mihai Craiu.

La rândul său, dr. Emiliana Costiug atrage atenția că este nevoie de o campanie masivă de informare a populației, pentru ca părinții să înțeleagă că vaccinarea nu trebuie să fie un moft.

„Trebuie să să înțelegem că a ne proteja prin vaccinare înseamnă în primul rând protecția individuală, dar înseamnă și, cum să spun, o datorie față de semenul tău. Copiii n-au cum să transmită boala dacă sunt vaccinați și sunt protejați, cu atât mai mult cu cât vaccinul ROR oferă o o protecție de 97%-98%. Deci, dacă ne-am vaccina, suntem protejați și nu facem boala. E atât de simplu”, concluzionează dr. Emiliana Costiug, medic de familie.

Masă rotundă pe tema dezinformării în sănătate

Pericolul dezinformării în sănătate este un fenomen ce începe să fie conștientizat și în România. Dar, măsurile concrete pentru combaterea acestuia sunt puține. La sfârșitul lunii octombrie 2023, mai mulți actori sociali – reprezentanți ai autorităților publice, medici, pacienți, jurnaliști, comunicatori și reprezentanți ai mediului academic – s-au înâlnit la o dezbatere, „Soluții pentru abordarea dezinformării și narativelor anti-științifice pe teme de sănătate”, organizată de G4Media.ro și Free Press for Eastern Europe, la Universitatea Româno-Americană din București, în cadrul proiectului SCIENCE+.

Provocările prin care și România a trecut, în ultimii ani – pandemia COVID19, campaniile de vaccinare, criza refugiaților – au sensibilizat sistemul sanitar din România și l-au expus unui val de informații false. Aceste subiecte sensibile au devenit, de asemenea, și focare de dezinformare anti-științifică și au influențat opinia publică asupra unor aspecte vitale, cum ar fi vaccinarea sau chiar existența pandemiei.

„Avem nevoie de educație la nivelul populației. (…), dar avem nevoie și de responsabilitate, iar responsabilitatea se împarte între mai mulți: responsabilitatea presei, responsabilitatea politicului, responsabilitatea fiecăruia dintre noi, responsabilitatea corpului medical în astfel de situații. Un dezastru de lungă durată este foarte greu de gestionat din punctul de vedere al comunicării și pandemia a fost clasicul dezastru de lungă durată”, a declarat, în cadrul dezbaterii, secretarul de stat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență

CITEȘTE ȘI: EPIDEMIE DE RUJEOLĂ ÎN ROMÂNIA. CE MĂSURI IA MINISTERUL SĂNĂTĂȚII