



Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca s-a transformat, între 4 și 6 iulie, într-un adevărat sat al creativității, unde mii de vizitatori au lăsat agitația orașului pentru a redescoperi bucuria lucrului făcut cu mâinile proprii. A doua ediție a festivalului IARMAROC la Sat a adus împreună peste 200 de artiști, meșteșugari și creatori din toate colțurile țării, într-un eveniment care a îmbinat arta, tradiția și relaxarea în aer liber.


Una dintre atracțiile principale ale festivalului a fost și o premieră: instalația textilă „Fluid”, un umbrar spectaculos de 525 mp, realizat manual din iută ecologică și vopsit în tehnica japoneză Shibori.
Creată sub coordonarea dr. Tina Chiriță alături de drd. Larisa Petcuț, Ema Măhălean și Bianca Balaban, de la Universitatea de Artă și Design, și implementată cu ajutorul lui Manea Nicolae, pe structura metalică realizată de Cozmin Cotoi, instalația colectivă a fost materializarea viziunii artistice a creatorilor ei, care s-a împletit firesc cu conceptul Festivalului Creației și Artelor.
Sub acest acoperiș artistic, vizitatorii s-au bucurat de concerte acustice într-o atmosferă relaxată, așezați pe pajiște sau pe căpițe de fân.
Pe scenă au urcat atât artiști consacrați, precum Irina Rimes și Adrian Despot, cât și nume în plină ascensiune, precum Simona Delegeanu, Frate Gheorghe, Dimitri’s Bats sau Paul Tihan. În paralel, Discoteca pe vinil a adus un strop de nostalgie, cu DJ-i care au mixat exclusiv de pe discuri.


Zeci de ateliere de creație și meșteșug au fost pline de participanți dornici să învețe, să creeze și să se reconecteze cu lucrurile simple. De la pictură, olărit și țesut, până la tâmplărie și realizarea de obiecte decorative, fiecare colț al festivalului a fost o invitație la exprimare artistică.
Copiii au avut propriile lor spații de joacă și explorare – „Ograda cu Năzbâtii” și „Ograda cu Țopăieli”, dar și instalații cu apă care au adus răcoare și voie bună în mijlocul verii.
Festivalul a fost și un adevărat festin culinar. În Curtea cu Găteli, vizitatorii au putut savura preparate tradiționale – de la sarmale și tocănițe, la plăcinte și opțiuni vegetariene. Iar în Curtea cu Gustări, produsele locale – zacuscă, brânzeturi, legume proaspete și pâine artizanală – au fost la mare căutare, perfecte pentru un picnic în iarbă sau pentru a fi luate acasă.
Unul dintre standurile inedite a fost cel al Miedăriei de pe Valea Buzăului, care a adus în prim-plan o băutură artizanală rară: miedul, obținut prin fermentarea mierii, în variante cu busuioc sau vișine.
„Am venit cu mied. În loc să fermentăm cerealele, noi fermentăm mierea. Miedul pornește simplu de la apă și miere, căci de aici se face mustul, iar mai apoi se adaugă drojdie sau alte ingrediente ca să fermenteze. Noi i-am pus și hamei, dar am creat recent două variante noi cu busuioc și vișine. E o băutură foarte versatilă. Noi o facem cu o alcoolemie mai mică ca să fie o băutură de vorbă și de distracție. Toată lumea e super bucuroasă să bea o băutură artizanală total diferită față de ce avea până acum. Suntem de pe Valea Buzăului, am pornit cu apicultura și apoi am dezvoltat un produs pe care nu îl facem decât noi și încă un brand local, din câte știm”, spune Mihai Negoț, de la Miedăria.
Mulți dintre meșteșugari au lucrat chiar sub ochii vizitatorilor, explicând procesele și simbolurile din spatele creațiilor lor. De exemplu, Marius Iosub, de la Bunicul Meșteșugar, a realizat scăunele pentru copii decorate cu simbolul tradițional „Floarea vieții”, folosind lemn de tei și plop, învățând meșteșugul de la socrul său, meșter popular cu peste 25 de ani de experiență.
Organizat de IARMAROC.com și Asociația pentru Inovare Artistică, festivalul este rezultatul unei fuziuni care își propune să susțină artiștii locali și să creeze contexte autentice de întâlnire între creatori și public. Cu peste 120 de meșteșugari, 40 de artiști și mii de vizitatori, IARMAROC la Sat devine un reper important în peisajul cultural al Clujului.
„Am avut și anul acesta două scene de muzică. Artiștilor care au cântat pe cea acustică le-am lansat o provocare: să se desprindă de aparatura electronică și să amplifice starea întâi prin spirit și-apoi prin instrumente acustice. Iar rezultatul a fost extraordinar. Și am avut și Discoteca pe vinil, unde mai mult de 10 DJi au mixat muzică veche, doar de pe discuri. Anul acesta ne-au onorat cu prezența peste 120 de creatori, producători sau meșteșugari veniți din Maramureș, Bucovina, Dobrogea, Oltenia sau Banat, dar și 40 de artiști: pictori, fotografi și muzicieni. La partea de mâncare, noi am zis „nu” fast-food-ului. În Curtea cu Găteli am avut sarmale, plăcinte, tocănițe, dar și variante vegetariene, menținând totul cât mai aproape de bucătăria tradițională. În Curtea cu Gustări am avut diferite produse locale pe care oamenii și le-au putut cumpăra atât pentru picnic în Sat, cât și pentru acasă: zacuscă și alte bunătăți la borcan, brânzeturi locale, legume proaspete și pâine artizanală.”, a spus Emilian Vasi, organizator IARMAROC la sat


Iarmaroc.com a luat naștere din dorința de a crea un spațiu unde creativitatea umană este mai importantă decât producția în masă și tradițiile sunt duse mai departe de la o generație la alta.
În prezent, este un sprijin de încredere pentru 350+ de creatori în platformă, 1.200+ de creatori pe lista de așteptare, 10.000+ de produse autentice create la noi în țară și 116.000+ de susținători ai proiectului în anul 2024 – cu o creștere de 65% față de anul precedent.
Entitatea socială a IARMAROC.com este A.I.A. – care încă din 2020 caută oportunități să unească comunitățile locale din Cluj și să creeze un cadru de manifestare cât mai complet și complex pentru artiștii locali aflați la început de drum. Practic, acesta a fost scopul pentru care IARMAROC.com și A.I.A. au fuzionat în 2024.
Această fuziune este celebrată acum, cu a doua ediție a “IARMAROC la Sat”, un demers clădit în continuarea celor 10 ediții de “AiA la Sat” – primul eveniment care a deschis, practic, Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia” pentru publicul festivalier.