Selectați pagina

Când plasma poate face diferența între viață și moarte, în cazul pacienților COVID, la Cluj nu există un aparat pentru recoltarea plasmei, deși se dau gratuit. Pentru că nimeni nu a cerut!

Când plasma poate face diferența între viață și moarte, în cazul pacienților COVID, la Cluj nu există un aparat pentru recoltarea plasmei, deși se dau gratuit. Pentru că nimeni nu a cerut!

În Cluj-Napoca, orașul cu cel mai mare număr de îmbolnăviri noi de Coronavirus, la fiecare 24 de ore, nu există un aparat de plasmafereză, cu ajutorul căruia s-ar putea preleva 600 de mililitri de plasmă, de la fiecare donator care a fost infectat cu SARS-COV2. Iar un astfel de aparat funcțional lipsește, nu din motive financiare, ci pentru că nimeni nu a cerut unul.

  • Pacienții diagnosticați pozitiv cu noul Coronavirus, mai ales cei care fac forme grave, au șanse ridicate de vindecare, dacă li se administrează plasmă, prelevată de la pacienți care deja au trecut prin boală
  • În județul Cluj, la Centrul de Transfuzii Sanguine, există donatori de plasmă, grație și campaniilor de donare organizate de voluntari. Este nevoie de 3 donatori de sânge, pentru extragerea a 600 ml de plasmă, prin metoda descompunerii sângelui
  • Un donator sănătos poate dona sânge la un interval de cel puțin 2.5 luni
  • În alte 18 Centre de Transfuzii Sanguine din țară, plasma este prelevată de la donatori, direct, cu ajutorul unor aparate de plasmafereză, donate de o entitate privată
  • Pentru prelevarea a 600 ml de plasmă, prin plasmafereză, e nevoie de un singur donator, nu de 3 donatori, cum se întâmplă la recoltările clasice
  • Un donator care a fost infectat cu SARS-COV 2 poate dona plasmă prin plasmafereză la un interval de 2 – 4 săptămâni (pauza între donări este mai scurtă, decât în cazul donării integrale de sânge)
  • Firma care a donat cele 18 aparate de plasmafereză ar fi donat un aparat cu tot cu kit-uri și la Cluj, însă, CEO-ul spune că nu a avut cu cine discuta
  • În Cluj nu a ajuns, încă, un astfel de aparat pentru că, spun cei din conducerea Centrului de Transfuzii Sanguine: „până acum nu a fost un număr mare de pacienți infectați cu SARS-COV2 în Cluj”

Cluj versus alte județe din țară

Donarea de plasmă la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină din Cluj se face prin metoda clasică: donatorul care a fost infectat cu SARS-COV2 donează 450 ml de sânge. 30 de ml sunt folosiți pentru analize, iar restul de 420 de ml este descompus: plasma merge la pacienții care au forme grave de COVID-19 și îi ajută în procesul de vindecare, iar restul componentelor (leucocite, trombocite, eritrocite) merge la pacienți care au nevoie de transfuzii de sânge.

În alte 18 Centre de Transfuzie Sanguină din țară – București, Arad, Bacău, Baia Mare, Bistrița, Brașov, Buzău, Galați, Iași, Piatra Neamț, Pitești, Sibiu, Hunedoara, Craiova, Ploiești, Tg. Jiu – donarea de plasmă se face cu ajutorul unor aparate de plasmafereză. Aparate donate de Besmax Pharma – o firmă românească, specializată în comerțul cu produse farmaceutice, în special cele derivate din plasmă umană .

Cele 18 aparate  au ajuns la centrele care le-au cerut , fie prin intermediul Ministerului Sănătății, fie direct: șefii Centrelor de Transfuzii sau autorităţile locale au cerut, reprezentantul firmei le-a livrat. Practic, cu ajutorul aparatului se extrage doar plasma, restul sângelui rămâne la donator.

centre cu aparate de plasmafereza

18 Centre Sanguine au primit aparate de plasmafereza de la o firma privata/Sursa foto: Facebook Florin Hozoc

Donatorii care află că nu pot dona direct plasmă, ci sânge total, refuză donarea

Există donatori de plasmă care nu știu că plasma poate fi recoltată în 2 moduri: prin descompunerea sângelui sau prin plasmafereză.

Dar există și pacienți care știu și care refuză să doneze sânge total. Este și cazul lui Mircea Ignat, un pacient care a trecut prin COVID-19 la începutul lunii septembrie. În 14 octombrie a mers la Centrul de Transfuzie Sanguină Cluj să doneze sânge, pentru recoltarea de plasmă.

Acum, a revenit din nou la centru, cu gândul să doneze doar plasmă. Nu s-a putut. Iar sânge total nu a mai putut dona pentru că nu a trecut perioada minimă de 2 luni și jumătate între 2 donări.

„Am mers  să donez a 2-a oara sânge pentru plasmă convalescentă, bazându-mă pe afirmații oficiale care spun că poți dona plasmă o dată la doua săptămâni – vezi aici – eu donând prima oară acum cca 4 săptămâni. Surpriză. Am fost refuzat pe motiv ca Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj NU are aparat de plasmafereză, ceea ce înseamnă că ei colectează sânge, iar abia apoi separă plasma din el. Asa că, prietene… sorry! dar la donare de sânge ai un interval minimal de două luni jumătate (eu donasem prima oară cu o lună în urma). Mai contează ca sunt indivizi cu Corona în stare critică în spitalele din Cluj și ca plasma ar face diferența? Nu. Contează că , administrativ vorbind, statul român, își dovedește încă o dată limitele”, a scris Mircea Ignat pe Facebook.

L-am contactat telefonic pe Mircea Ignat să ne dea mai multe detalii despre experiența sa.

„Problema e mult mai gravă decât pare. Pentru că nu există aparat pentru recoltarea plasmei, Clujul pierde din mai multe puncte de vedere: odată, donatorii de plasmă, prin plasmafereză pot dona la fiecare 2 săptămâni. Cei care donează sânge, pot dona la fiecare 2 luni și jumătate. Prin donare totală de sânge e nevoie de 3 donatori, ca să doneze aceeași cantitate de plasmă ce se recoltează de la un singur donator, cu ajutorul aparatului. Eu dacă știam din 14 octombrie că se poate dona strict plasmă tot la 2 săptămâni, nu aș fi donat sânge. Am auzit că este aparat la Baia Mare, probabil că voi merge acolo să donez plasmă”, a spus pentru ȘtiriMed, Mircea Ignat.

Campanie mare, rezultate minime când vine vorba strict de plasmă

Ca și Mircea Ignat mai sunt și alți donatori, de la care s-ar fi recoltat câte 600 de ml de plasmă convalescentă, la o singură prelevare, care durează, e adevărat, în medie 40 – 50 de minute. Față de 10 minute, cât durează donarea de sânge integral.

De pildă, săptămâna trecută, Organizația Studenților Mediciniști a inițiat și derulat, în colaborare cu Centrul de Transfuzii, campania „Donează Plasmă, fii erou”. Studenții s-au implicat voluntar în această campanie, atât în ceea ce privește informarea, cât și  în procesul de recoltare.

Donatori de plasmă ar fi fost – peste 40 – spun cei care au coordonat campania. Dar la triajul final doar 18 au ajuns să doneze. De la cei 18 donatori s-au prelevat 3.6 litri de plasmă. Dacă recoltarea s-ar fi făcut prin plasmafereză, s-ar fi colectat de 3 ori mai multă plasmă, adică 10.8 litri.

„Au venit peste 40 de donatori, dar au fost mici inconveniente și efectiv doar 18 au mai donat. Mulți dintre donatori nu îndeplineau condițiile prevăzute, de exemplu, o condiție e să fi trecut 14 zile de la ieșirea din izolare și la unii trecuseră doar 12  zile. Apoi, unora nu le-au ieșit în regulă analizele. De exemplu, dacă au trigliceride crescute, nu pot dona. Iar avizul final îl primesc la evaluarea medicală, iar unii nu au trecut de acea evaluare”, a declarat pentru ȘtiriMed, Damian Marc, coordonatorul campaniei „Donează Plasmă, fii erou” Cluj

conditii donare plasma

Conditii pentru donarea de plasma in Centrele de Transfuzii/Sursa foto: Facebook OSM Cluj

Iași: aceeași campanie, rezultate maxime

O campanie de donare de plasmă, similară cu cea din Cluj, s-a derulat în aceeași perioadă și în Iași. A fost coordonată tot de studenții mediciniști. Diferența dintre Cluj și Iași este că, la centrul din urmă, plasma de la donatori a fost recoltată prin plasmafereză. Pentru că la Iași, Centrul de Transfuzii  a primit un aparat echipat de la Besmax Pharma, încă de la începutul pandemiei.

„Am avut 245 de donatori de sânge, iar dintre aceștia 36 au donat plasmă. De la unii s-a recoltat prin plasmafereză, de la alții prin donare totală, în funcție de particularitățile fiecăruia. Acest lucru a fost stabilit de medici”, a declarat pentru ȘtiriMed, Ioana Lipan, coordonatorul campaniei „Donează sânge, fii erou” Iași

Numărul mare de donatori de plasmă din Iași ar mai putea avea o explicație: aceea că fiecare pacient, declarat vindecat de COVID-19, primește 500 de lei, dacă donează plasmă.

„Legea donării prevede clar că e interzisă remunerarea donatorilor, însă în acest caz e un proiect al Primăriei Iași. Primăria a decis să premieze cu 500 de lei fiecare donator de plasmă”, a explicat Ioana Lipan

centrul de transfuzii iasi

36 de persoane au donat plasma la Centrul de Transfuzii Iasi/Sursa foto: Facebook Doneaza sange, fii erou Iasi

Cluj, centrul medical fără aparat de plasmafereză

În spitalele din Cluj, acum sunt 671 bolnavi de COVID-19, internati. 56 dintre aceștia sunt în stare gravă și se află în secțiile ATI. Pentru acești bolnavi, administrarea de plasmă poate face, la un moment dat, diferența dintre viață și moarte.

Cu toate acestea, în unul dintre cele mai mari centre din ţară, Centrul de Transfuzie Sanguină Cluj, donatorii nu pot dona direct plasmă. Deci, implicit, cantitatea de plasmă recoltată este mai puțină, decât dacă în dotarea centrului ar exista un aparat cum este cel din Iași, de exemplu.

„Cei 18 donatori care au donat în timpul campaniei noastre au donat sânge total, plasma a fost prelevată prin descompunere, iar restul componentelor se folosesc pentru pacienții care au nevoie de transfuzii. Nicidecum acel sânge nu se aruncă, așa cum am văzut prin multe știri care au apărut în spațiul public. La Cluj, din câte știu, există un aparat de plasmafereză,dar nu există kit-uri, de aceea aparatul nu poate fi folosit pentru donarea de plasmă. Aceste kit-uri ar fi trebuit trimise de la București, cred, dar deocamdată nu sunt”, a spus Damian Marc, coordonatorul campaniei „Donează plasmă, fii erou” Cluj

Atunci când sunt întrebați de ce s-a ajuns la situația aceasta, într-un moment în care secțiile ATI din Cluj sunt sufocate de pacienți infectați cu SARS-COV 2, iar numărul zilnic de îmbolnăviri noi se apropie de 1.000, autoritățile nu prea „au timp” să răspundă întrebărilor jurnaliștilor.

Directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină Cluj: „Nu am timp de dat interviuri”

Am sunat-o pe directoarea Centrului de Transfuzie Sanguină Cluj, Adriana Sime, să o întrebăm dacă aici a ajuns un aparat de plasmafereză, așa cum au ajuns celelalte 18 aparate în alte centre din țară.

„Nu am timp de dat interviuri, consult donatori. Spuneți repede”, ne-a spus la telefon, Adriana Sime, directorul Centrului de Transfuzie Cluj.

„Jurnalist: Cum se recoltează plasma de la  donatori, în Cluj? Aveți aparat de plasmafereză?

Adriana Sime: Încă nu avem. Vom avea.

Jurnalist: De ce la Cluj nu există un astfel de aparat?

Adriana Sime: Pentru că până acum nu au fost așa mulți bolnavi. De o lună e mai mare numărul. Acum nu am timp de interviuri, sunați-mă mâine la 9, bine?”.

Și așa s-a încheiat discuția cu directorul Centrului Regional de Transfuzie Sanguină, unde oamenii ar merge să doneze direct plasmă, nu donare completă de sânge, cum fac acum.

Adriana Sime nu a menționat nimic de faptul că în centru ar fi un aparat de plasmafereză, dar nu ar exista kit-uri.

Ce spun autoritățile implicate în gestionarea pandemiei

Am încercat să aflăm mai multe informații de la Ministerul Sănătății. De acolo nu am primit niciun răspuns, până la publicarea acestui material.

Am întrebat mai departe, la Prefectură. Prefectul județului Cluj, Mircea Abrudean, coordonează tot ce ține de pandemie în Cluj și, tot dânsul este comunicatorul și omul care ține legătura cu presa. După ce a cerut puțin răgaz să se informeze, prefectul ne-a trimis să discutăm cu cei de la Centrul de Transfuzii.

„Vă rog să discutați cu Centrul de Transfuzii, se folosește pentru donarea plasmei (metoda se numește afereză). Plasmafereză nu are indicație în terapia pacientului COVID, ci administrarea de plasmă obținută de la donator prin afereză. Cred că e o confuzie în terminologie”, a răspuns printr-un mesaj pe whatsapp, prefectul Mircea Abrudean

Florin Hozoc, CEO-ul care vrea să doneze aparate, dar statul se face că nu îl aude

Ca să nu rămânem confuzi în terminologie, am luat legătura cu Florin Hozoc, CEO-ul firmei care a donat cele 18 aparate de plasmafereză și care spune că mai are încă aparate de donat, le duce acolo unde i se cer.

florin hozoc

Florin Hozoc, CEO-ul firmei care a doant aparatele de plasmafereză/Sursa foto: Facebook

Florin Hozoc spune că primele 3 aparate le-a donat, prin contract de sponsorizare Ministerului Sănătății, la începutul pandemiei, în martie. Acestea au ajuns în Centrele din București, Iași și Timișoara. Apoi, a stabilit cu cei din Minister că va mai dona încă 47 de aparate și 9.000 de kituri de funcționare. Zis și făcut. Dar a rămas cu ochii în soare și aparatele gata de plecare.

„Din mai multe județe m-au contactat autorități locale, președinți de Consilii Județene, mi-au trimis solicitări pentru aparate. Am luat decizia să dau gratuit, în total 50 de echipamente, 3 deja date. În 3 aprilie am transmis că ofer gratuit un număr total de 50 de  aparate cu consumabilele, 9.000 kituri de recoltare pe an, dar nu ne-au mai răspuns cei de la minister. „, a declarat pentru ȘtiriMed, Florin Hozoc, CEO-ul firmei care a donat aparatura

Dacă pe cale instituțională la nivel înalt nu s-a putut, Florin Hozoc a început să dea aparate pentru recoltarea de plasmă convalescentă acolo unde i s-a cerut. De exemplu, din Hunedoara l-a contactat directoarea Centrului de Transfuzii și acolo e acum cel mai performant centru pentru donare de plasmă.

Din Cluj, însă, nu a venit niciodată vreo cerere pentru un aparat de plasmafereză. Așa că, Hozoc, a decis să ia el legătura cu autoritățile și să ofere aparatura.

„La Cluj aveam contactul primarului Emil Boc. Cineva m-a sunat și mi-a spus să trimit un sms, să spun, uite, putem să oferim acest aparat, l-am oferit tuturor. Boc nu mi-a răspuns nici până azi. Nimeni de acolo nu ne-a solicitat vreodată un aparat”, mai precizat Florin Hozoc

Povestea aparatului fără kit-uri

Surse medicale au explicat pentru ȘtiriMed că, la Centrul de Transfuzii Cluj există, într-adevăr, un aparat de plasmafereză. Este unul mai vechi, cu o tehnologie inferioară aparatelor cu ajutorul cărora se lucrează în 2020 și, în plus, kiturile de recoltare sunt de 3 ori mai scumpe decât kit-urile pentru aparatele noi. Acel aparat este folosit pentru recoltarea de trombocite, însă pentru recoltarea plasmei e nevoie de alt tip de kit-uri.

Problema e că, Centrul de Transfuzii nu dispune de bani ca să cumpere acele kit-uri, așa că așteaptă cu mâna întinsă să le trimită Guvernul, Ministerul Sănătății, Institutul Național de Hematologie sau cine din conducerea statului ar mai avea vreun drept să cumpere acele echipamente.

Orgoliu sau indolență? Greu de explicat de ce autoritățile din Cluj, fie ele administrative sau medicale, nu au cerut un aparat de plasmafereză din cele 50 oferite cu titlu gratuit de firma deținută de Hozoc.

O posibilă explicație a faptului că nu au cerut e că, firma care dă aparatele, nu are pretenții bănești, dar condiționează donația de un număr lunar de recoltări.

„Am auzit tot felul de scuze. Ca nu vor de la noi că îi obligă contractul la 65 de donări pe lună, pentru că aceste echipamente pot face peste 150 de donări pe lună. Eu am pus asta în contract, pentru că dacă nu se întrunesc condițiile, să pot să il mut în alt centru. Nu le dau ca să stea piese de muzeu. Așa am mutat aparatul de la Alba unde aveau 4 donatori.”, a mai explicat Florin Hozoc.

Deși numeroase studii științifice internaționale au demonstrat că tratamentul cu plasmă ajută la vindecarea pacienților infectați cu SARS-COV-2, în special a celor care fac forme mai grave, în Cluj cei care au trecut prin trauma bolii și vor să doneze sunt descurajați din start: de proceduri, de lipsa aparaturii, de orgolii.

De la începutul pandemiei COVID-19 și până acum, în spitalele din Cluj au decedat 169 de pacienți, infectați cu noul Coronavirus.

CITEȘTE ȘI CLUJUL, PE PRIMUL LOC LA NUMĂRUL DE PACIENŢI VINDECAŢI DE COVID-19 DUPĂ CE AU FOST INTUBAŢI LA ATI

Material realizat de:

Ancuța Ciolan Stăvar

Gabriela Onț Buruian