Interviu cu prof. dr. Răzvan Cherecheș, despre accesul la psihoterapie al persoanelor vulnerabile: „Neglijăm o populație care are nevoie de noi”

Unul din opt oameni de pe planetă trăiește cu o boală mintală, arată datele Organizației Mondiale a Sănătății. Pentru recuperarea pacienților diagnosticați cu tulburări mintale, este nevoie de psihoetrapie și, în unele cazuri, de medicație.

În octombrie, luna în care se pune accent pe protejarea sănătății mintale, ȘtiriMed derulează un serial de materiale jurnalistice cu tema: accesul la psihoterapie al persoanelor vulnerabile, inclusiv al refugiaților din Ucraina. Dacă psihoterapia ar trebui să fie o rutină și un fel de „igienă a creierului”, pentru refugiații care au experimentat o traumă de război, psihoterapia ar trebui să fie obligatorie și ar trebui asigurată de către țara care îi găzduiește, fără limitări. Spune acest lucru profesorul Răzvan Cherecheș, cercetător și fondatorul Departamentului de Sănătate Publică din România.

VEZI ȘI: PODCAST VIDEO. VLAD CHIRILĂ, PSIHOLOG: TULBURĂRILE MINTALE NU ȚIN CONT DE NAȚIONALITATE

Citiți un interviu amplu, cu prof. dr. Răzvan Cherecheș, cercetător și specialist în Sănătate Publică, despre nevoia de acces la psihoterapie al persoanelor vulnerabile.

ȘtiriMed: Dacă ne referim la refugiații ucraineni din România, cred că este clar că (aproape) toți au trecut prin trauma războiului iar pentru ei, accesul la psihoterapie, este o nevoie. Această situație de fragilitate psihică și emoțională a refugiaților poate fi catalogată drept problemă de sănătate publică, în România?

Prof. dr. Răzvan Cherecheș: Bineînțeles! Starea sănătate mintală a populației se încadrează în domeniul sănătății publice și, cu atât mai mult, în condițiile în care avem un segment de populație, cum e cazul refugiațielor ucraineni, care au suferit o traumă și care trăiesc în momentul acesta printre noi. Deci oferirea suportului, că vorbim de tratament psihiatric, tratament psihologic și grijă medicală în general, pentru că e o chestiune de drepturile omului și o chestiune de umanitate și de suport, ca parte a sistemului nostru de sănătate publică.

ȘtiriMed: Considerați că, în momentul de față, autoritățile românești fac suficient pentru a avea grijă de starea de sănătate mintală a acestor grupuri vulnerabile, inclusiv refugiații?

Prof. dr. Răzvan Cherecheș: Serios, în momentul de față, autoritățile române nu fac destul pentru populația română, din perspectiva sănătății mintale. Deci răspunsul este NU. Deci, sigur nu fac. Încă nu fac destul, în condițiile în care serviciile de psihoterapie nu sunt acoperite ca parte a unui program de suport pentru pentru refugiații ucraineni. Și nu trebuie să fie numai psihoterapie. Psihoterapia ar trebui să fie parte a unui sistem integrat cu partea de psihiatrie, ca parte a unui suport comprehensiv.

ȘtiriMed: Concret, ce acțiuni ar trebui să vedem din partea autorităților, acțiuni care să fie un real sprijin pentru pentru refugiați?

Prof. dr. Răzvan Cherecheș: Principala problemă de sănătate publică a grupului de refugiați ucraineni este starea de sănătate mintală, dar fiecare vine, sigur, și cu bagajul lui de boli cronice. Însă, cu toții au fost expuși unei traume la nivel social și la nivel individual, iar partea de sănătate mintală ar trebui să fie o prioritate. Și ca parte a programului de sprijin pentru refugiați, ar trebui să fie incluse sesiuni de psihoterapie și suport psihiatric. Sigur, aici ar trebui menționat că problema lingvistică e una semnificativă și ar trebui oferit sprijin, pentru că e dificil să faci terapie cu un terapeut care nu vorbește limba ta. Nu e simplu și e complexă situația, dar măcar niște pași ar trebui făcuți.

ȘtiriMed: Societatea civilă ce ar putea face, ca să fie un sprijin pentru acești oameni?

Prof. dr. Răzvan Cherecheș: Societatea civilă face extrem de multe lucruri. Sunt foarte multe ONG-uri la nivel național, mai ales în partea de nord a țării, care oferă suport cu traducerea, suport pentru obținerea actelor, suport de accesare a serviciilor. Deci există un număr impresionant de mare. Recent am avut la Cluj o întâlnire cu stakeholderii, cu o organizație neguvernamentală care lucrează pe problemele refugiaților ucraineni și, da, este un număr mare de organizații, care fac extrem de multe lucruri. Deci aici este fermă o chestiune, de oferire a unui context legislativ, oferirea de fonduri și integrarea ONG-urilor care lucrează deja în domeniul acesta, într-un context structurat și care să le ofere o finanțare continuă.

ȘtiriMed: Care ar fi riscul, dacă autoritățile din România nu fac această nevoie prioritară, și să aibă real grijă ca aceste persoane să aibă acces la psihoterapie?

Prof. dr. Răzvan Cherecheș: Îi neglijăm. Neglijăm o populație care are o nevoie reală. Aici e vorba despre faptul că ar trebui să îi tratăm pe refugiații ucraineni așa cum ne-ar placea nouă să fim tratați de altă țară. În cazul în care am fi într-o situație similară, respectiv să primim suportul de care avem nevoie. Ori dacă nevoia percepută de ei și, în mod obiectiv, expunerea la o traumă de dimensiunea celei prin care au trecut ei, le afectează felul în care trăiesc, ar trebui să le oferim acest sprijin,. Pentru că nu vorbim despre cheltuieli inimaginabile, vorbim despre oferire de suport terapeutic, de psihoterapie într-un context care să le permite să facă pași pentru vindecarea traumei prin care au trecut. Mai mult, o bună parte din refugiații Ucrainei vor continua, cel mai probabil, să rămână în România și vor continua să trăiască printre noi și e ca și cum am începe, să ne neglijăm propria populație.

Trebuie să începem, mai ales în condițiile în care, în România, vom începe să avem migranți. Dincolo de refugiați, începem să avem migrație de populație, care vine în România. Trebuie să începem să fim extrem de atenți și să le oferim suport ca integrarea lor să fie una cât mai lipsită de probleme, astfel încât să mergem într-o situație similară cu cea a statelor din vestul Europei.

Acest material este realizat în cadrul proiectului SCIENCE+, un demers internațional în domeniul jurnalismului de sănătate și al jurnalismului științific, derulat de Free Press Unlimited.

VEZI ȘI: MULTIMEDIA – ACCESUL LA PSIHOTERAPIE AL CELOR VULNERABILI: MAI MULT BIROCRAȚIE, DECÂT TERAPIE