Interviu Dr. Claudia Ordeanu: „Anual, 2 mii de femei mor în România din cauza cancerului de col uterin. Tragediile ar putea fi evitate printr-un simplu test Babeș-Papanicolau”
În fiecare an, în România, două mii de femei sunt ucise de un cancer de col uterin. Dacă în țara noastră prevenția în sănătate ar fi mai răspândită, aceste tragedii ar putea fi evitate, cu un simplu test citologic Babeș-Papanicolau.
Am discutat, într-un interviu cu Dr. Claudia Ordeanu, medic primar Radioterapie si medic specialist Oncologie Medicală despre incidența cancerelor ginecologice, în România. Despre cum pot fi acestea prevenite, dar și despre statisticile îngrijorătoare, care plasează România în topul țărilor europene, cu cele mai multe cancere ginecologice, ce omoară mii de femei.
Dr. Claudia Ordeanu este și secretar Societății Române de Radioterapie si Oncologie Medicală, principalul organizator al Conferinței Naționale Interdisciplinară ”Consens și controverse în managementul cancerelor ginecologice”, ce are loc în Cluj, vineri și sâmbătă, în Cluj.
ȘtiriMed: Care ar fi cea mai frecventă formă de cancer ginecologic?
Dr. Claudia Ordeanu: La nivel mondial, conform datelor Globovan din 2020, în ceea ce privește numărul de cazuri noi, cancerul de col uterin ocupa locul 1 cu un procent de 3,1/%000 urmat de cancerul de corp uterin cu 2,2%000 respectiv cancerul de ovar cu 1.6%000. În Europa locul 1 este deținut de cancerul de corp uterin cu 3%000 urmat de cancerul de ovar cu 1,5%000 respectiv cancerul de col uterin cu 1.3%000.
Din păcate, în România, cancerul de col uterin se situează pe locul 1 cu un procent de 3,4%000 cazuri noi, urmat de cancerul de corp uterin cu 2.4%000 și cel de ovar cu 1.9%000 cazuri noi.
ȘtiriMed: De ce credeți că România stă statistic atât de prost când vorbim de incidenta cancerelor ginecologice?
Dr. Claudia Ordeanu: Conform datelor statistice, din păcate, Romania ocupă locul 1 în Europa, în ceea ce privește incidența și mortalitatea prin cancerul de col uterin. Anual, în țara noastră mor aproximativ 2.000 de femei din aceasta cauză, tragedii care ar putea fi evitate printr-un simplu test citologic Babeș-Papanicolau și care ar duce la o depistare precoce a leziunilor precanceroase sau a cancerului.
Infecția cu virusul HPV este identificată în 99% a cazurilor de cancer al colului uterin , fapt care susține și demonstrează, încă o dată, legătură directa intre infecția cu virusul HPV și apariția cancerului de col uterin.
La efectuarea testului Babeș-Panicolau, specialiștii recomandă și testarea HPV. Ghidurile Europene recomandă testarea HPV ca metodă de screening de rutină pentru femeile peste 35 de ani. În România, vaccinul nonavalent este inclus în Calendarul National de Imunizare și este gratuit pentru fetele din grupa de vârstă 11-14 ani. La cererea părinților, medicii de familie pot vaccina tinerele și peste această vârstă.
Din păcate, informarea medicală corectă în ceea ce privește vaccinarea anti-HPV și depistarea precoce este insuficientă și incompletă. Conform studiilor efectuate, daca 86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin, aproximativ jumătate dintre acestea nu asociază aceasta boală cu infecția cu virusul HPV; îngrijorător este faptul că aproximativ 70% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV.
ȘtiriMed: Ce ar trebui să facă medicii de familie, să fie o verigă importantă în prevenția apariției cancerelor de acest tip?
Dr. Claudia Ordeanu: În primul rand ar trebui ca toți medicii de familie să aibă cunoștinte medicale la zi în ceea ce privește asocierea virusului HPV cu cancerele ginecologice; să sustină și să promoveze vaccinarea anti-HPV, să îndrume pacientele la consultul ginecologic de rutină.
ȘtiriMed: Considerați că ar fi nevoie de mai multe programe naționale pentru a preveni apariția cancerului ginecologic?
Dr. Claudia Ordeanu: Povara bolii, așa cum o știm cu toții, este una importantă și afectează întreaga populație; conform statisticilor vor fi tot mai multe cazuri de cancer prin creșterea speranței de viață, dar și prin apariția unui număr tot mai mare de factori de risc. Diagnosticul precoce are ca rezultat stadii incipiente ale bolii, tratamente eficiente și supraviețuiri îndelungate cu o calitate a vieții tot mai bună.
În aprilie 2021 s-a înființat grupul de lucru pentru realizarea unui Plan National de Combatere a Cancerului, sub îndrumarea actualului ministru al Sănătății, domnul Prof.Dr. Alexandru Rafila. Acesta a avut la bază modelul Planului European pentru Combaterea Cancerului și a fost adaptat la realitățile din tara noastră.
În prezent, în România, se derulează Programul Național de Screening pentru cancerul de col uterin, care constă în efectuarea testului Babeș Papanicolau (PAP) o dată la cinci ani, dar prezentarea la screening este variabilă la nivel local (rețele de screening constituite la nivel județean) și nu depășește 20% la a doua rundă de screening. De asemenea, în România, se derulează un program de screening populațional organizat pentru cancer de col uterin cu testare combinată HPV și PAP, în regiunile Centru, Nord Est, Nord Vest, Muntenia Sud, pentru un număr de 680.000 femei cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani.
Implementarea Planului National de Combatere a Cancerului și a Programelor Naționale de Screening se traduce prin realizarea unei prevenții primare și secundare, prin optimizarea diagnosticului, tratamentului și calității vieții. Prin acestea se dorește ca milioane de vieți să fie salvate, trăind mai mult și mai bine.
ȘtiriMed: Conferința Naționala Interdisciplinară ”Consens și controverse în managementul cancerelor ginecologice se desfășoară, în aceste zile, la Cluj. Vă reuni atât specialiști în domeniu cât și medici de familie. Care este principalul obiectiv al acestei conferințe?
Dr. Claudia Ordeanu: Diagnosticul cancerelor ginecologice este unul multidisciplinar. În Institutul Oncologic “Prof.Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca funcționează comitetul de tumori ginecologice din 1995, de aproape 30 de ani, comitet format din medici chirurgi, radiologi, anatomo-patologi, radioterapeuți și oncologi medicali; aici se discută cazurile de tumori ginecologice și se decide secvența tratamentelor recomandate.
Pornind de la necesitatea schimbului de opinii între diversele specialități, Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală, Societatea de Obstetrică și Ginecologie din România, Societatea Română de Chirurgie și Ginecologie Oncologică, Asociația Medicilor de Familie Cluj, Societatea Romană de Cancer, sub egida Institutului Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca și UMF “Iuliu Hațieganu” organizează Conferința Națională, care caută răspunsuri la controversele încă existente în managementul cancerelor ginecologice. Sperăm că acest eveniment să ofere o actualizare a cunoștințelor în acest domeniu: de la depistare și diagnostic, imagerie și stadializare, la progresele recente în domeniul diverselor tratamente și rezultatele obținute.
ȘtiriMed: Când vine vorba de tratament în cazul cancerelor ginecologice ce s-a schimbat sau daca s-a schimbat ceva în ultimii ani?
Dr. Claudia Ordeanu: Schimbarea este esențială și aș începe cu afirmația „cancerele ginecologice se pot vindeca în stadiile incipiente și se pot trata cu un control local de până la 90% în stadiile avansate loco-regional”. Evoluția tehnicilor de radioterapie și dotarea Institutului Oncologic “Prof. Dr. Ion Chiricuță” Cluj-Napoca din ultimii ani cu cele mai noi instalații de radioterapie și brahiterapie au dus la o schimbare majoră și un salt calitativ în tratamentele oferite pacientelor noastre. Tehnicile moderne de radioterapie externa precum IMRT/VMAT/Tomoterapie Helicala oferă posibilitatea unui tratament curativ, cu reducerea semnificativă a toxicitaăților la nivelul organelor sănătoase din vecinătatea volumului tumoral.
Nu în ultimul rand aș vrea să menționez că, din 2021 suntem singurul spital din Romania care oferă posibilitatea efectuării brahiterapiei interstițiale ghidate imagistic angio-CT și RMN+CT (tratament standard în cancerul de col uterin) sub anestezie, în Blocul Operator. De asemenea, suntem singurul centru din Romania care folosește inhalosedarea pentru aplicațiile de brahiterapie; acest analgezic non-invaziv reduce durerea și anxietatea; efectul începe la câteva minute de la administrare și dispare într-un interval de 5-10 minute. Toate aceste servicii medicale de înaltă performanță menționate au fost posibile datorită muncii în echipă a întregului personal: tehnicieni, asistenți medicali, fizicieni, medici.
Colaborarea intre Laboratorul de Radioterapie, Laboratorul de Radiologie și Secțiile de Chirurgie și Anestezie – Terapie Intensivă au permis efectuarea tratamentelor conform ghidurile internaționale ESTRO, ESGO, ASTRO.
ȘtiriMed: Ce ar trebui să știe pacienții care trec prin tipul acesta de tratament? În ce măsură un pacient cu un cancer ginecologic diagnosticat la timp și tratat poate spera la o viață normală?
Dr. Claudia Ordeanu: Aș dori să subliniez din nou faptul că stadiile incipiente ale cancerului de col și corp uterin pot fi vindecate. De asemenea, pentru stadiile avansate controlul local poate fi obținut într-un procent de până la 80-90% grație tehnicilor noi de radioterapie externă și brahiterapie pe care le-am menționat anterior.
Toxicitățile, efectul tratamentelor asupra organelor sănătoase este redus semnificativ, ceea ce oferă pacientelor noastre posibilitatea unei vieți apropiate de cea pe care au avut-o anterior. Grețurile, lipsa poftei de mâncare, oboseala apărute în primele zile de tratament sunt reacții normale la care ne așteptăm și dispar de cele mai multe ori. În cazul asocierii chimioterapiei pot să apară grețuri și uneori vărsături pentru care pacientele noastre primesc gratuit rețete pentru medicamente care combat sau reduc aceste efecte secundare.
Comunicarea permanentă pacient-tehnician-asitentă medicală-medic este esențială pe parcursul întregului tratament. După tratament există o perioadă de schimbare în care pacientele noastre descoperă noua „normalitate”; de cele mai multe ori are loc o schimbare în alimentație, în stilul de viață, dar și în planurile de viitor. Îngrijirea ulterioară, prin controale medicale regulate efectuate la 4 luni în primii 2 ani după tratament, o dată la 6 luni în următorii 3 ani și ulterior anual în următorii 5 ani, face posibilă urmărirea, depistarea efectelor secundare ale tratamentelor și apariția posibilelor recidive sau metastaze.
Aș vrea să închei într-o nota optimista și să vă împărtășesc bucuria pe care o am de fiecare data când consult la cabinet paciente tratate în urma cu 10, 15 și chiar 20 de ani.
