INTERVIU Petru Șușcă, manager Spitalul Transilvania: „Am făcut oferte medicilor plecați din țară, să revină acasă, să lucreze cu noi”
Cel mai recent spital privat deschis în Ardeal, Spitalul Transilvania, este manageriat de Petru Șușcă, economistul care înainte de a trece la cârma unității private, a fost la conducerea celui mai mare spital de stat din regiune, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj.
Într-un interviu acordat pentru ȘtiriMed, Petru Șușcă vorbește despre ce înseamnă să conduci un spital privat, față de un spital de stat, despre cât de important este să fii sau să nu fii și medic, și manager, dar și despre dotări cu aparatură medicală de ultimă generație și lipsa specialiștilor.
Spitalul Transilvania deține cel mai performant angiograf din Ardeal
Un angiograf este un aparat medical cu ajutorul căruia se poate interveni în cazul unui accident vascular, chiar și la câteva minute după ce acesta are loc, iar pacientul are șanse de recuperare de 100%. Dacă trec mai mult de 6 ore de la accidentul vascular, apare trombectomia, iar pacientul pierde șansa de recuperare. În Ardeal nu există un asemenea angiograf în niciun spital privat, cu excepția Spitalului Transilvania.
Dar lipsa aparatelor este la pachet cu lipsa specialiștilor. Așa că, cei din conducerea Spitalului Transilvania se gândesc să aducă acasă medicii români, plecați să profeseze în străinătate.
„Da, avem unul dintre cele mai performante angiografe din România. Este bucata cu numărul 25 vândute de către Philips, în lume, din acel din acest model. Din păcate, în ceea ce privește specialiștii care efectiv au competenţe să lucrează pe acest angiograf, sunt foarte greu de găsit chiar şi la Cluj. În acest moment suntem în discuții foarte avansate cu mai mulți specialiști din Germania care doresc să se întoarcă acasă, dar din păcate este un proces lung şi anevoios să li se recunoască competenţele. Odată depuse documentele de recunoaștere a studiilor din Germania sau din Europa de Vest, la nivelul Ministerului Sănătății, durează aproximativ 6 luni până când competențele lor sunt recunoscute și au dreptul de liberă practică. Este de neconceput așa ceva. Nu se poate ca românii noștri care sunt plecați în Occident, în momentul în care decid – și acesta este este un lucru foarte bun – să se întoarcă acasă, să aștepte mai multe luni recunoașterea unei competențe”, a declarat Petru Șușcă, manager al Spitalului Transilvania din Cluj-Napoca.
În Spitalul Transilvania, pacienții vin, pe de o parte pentru dotările medicale, pe de altă parte, pentru specialiști. Și este singura unitate medicală din regiune care are un întreg departament de imagistică și radiologie intervențională.
„Dacă vorbim de Radiologie, de radiologia intervențională, din păcate, până la acest moment, la nivelul județului Cluj, ce să spun? Specialiștii sunt ca și inexistenţi. În perioada cât eu am fost manager la un spital de stat, în vederea creării şi dezvoltării unui departament de stat, am fost de acord să plece doi medici, unul în Franța și unul Ungaria la specializare. Cred că fiecare a fost plecat pentru o perioadă de şase luni pentru a se perfecţiona în radiologie intervențională”, mai spus Petru Șușcă.
Profilul pacientului care ajunge la Spitalul Transilvania
Pentru un spital privat, nu este suficient să aibă aparatură medicală, o clădire frumoasă și specialiști. Este vital să aibă și pacienți, crede managerul Spitalului Transilvania.
„În momentul în care deschizi un spital privat, de obicei oamenii vin pentru condiţiile de spitalizare mai bune, dar şi pentru medici. Spitalul Transilvania, înainte de a avea spitalizare continuă, respectiv specialități chirurgicale și medicale, a funcționat ca și un centru medical de imagistică având CT, RMN. Sigur că acum avem două RMN-uri, un CT, un RX, un laborator de analize medicale. RMN-ul achiziționat este un RMN 3 TESLA, unul foarte performant. Pe de altă parte, în momentul în care îl ai ca și medic operator pe profesorul Florian, pe doamna profesor Chirilă, pe domnul profesor Nadim, pe domnul doctor Fodor sau pe alți medici de execepţie care lucrează la noi, desigur că pacienții vin și pentru medici. Așa cum spuneam, chiar dacă deschizi un spital, având condiţii hoteliere excelente, dotări este la cele mai înalte standarde, sunt importanți și medicii pe care-i ai, pentru că la început pacienții merg după medic. În viitor, spitalul trebuie însă să-şi genereze fluxul de pacienți”, a explicat managerul Petru Șușcă.
Profilul pacientului care merge la Spitalul Transilvania este al pacientului cu venituri peste medie și/sau cu asigurare privată de sănătate, din Cluj și județele limitrofe. Dar Spitalul Transilvania încearcă să fie un spital pentru toți bolnavii, așa că, are servicii decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.
„Spitalul Transilvania, pe anumite servicii, are relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, iar în momentul în care avem relație contractuală cu CAS, de exemplu, pe imagistică, serviciile pe care le oferim sunt decontate de CAS. Pentru serviciile nedocontate de CAS, prețul unui intervenții chirurgicale începe de la 2500- 3000 de lei până la 30-40.000 de lei sau chiar 50 000 de lei, în funcție de afecțiuni, de complexitatea intervenției, de numărul de zile de spitalizare, şi în ultimul rând de materialele folosite. O mare parte din prețul pe care îl plătește pacientul se regăsește în consumabilele folosite, care nu sunt ieftine, cele pe care le folosim sunt cele mai bune de pe piață”, a detaliat Petru Șușcă, manager Spitalul Transilvania.
Un spital ca în Vest, cu servicii pentru toți pacienții
În Spitalul Transilvania lucrează o echipă medicală de peste 130 de oameni. Se fac și internări, mai ales că aici se realizează unele dintre cele mai complexe și complicate intervenții ce țin de sfera neurochirurgiei și radiologiei intervenționale. Acestea se fac în foarte puține spitale din România. Iar, în scurt timp, spitalul va dispune și de o cameră de gardă.
„Avem linii de gardă. În acest moment nu avem încă cameră de gardă, pentru că așteptăm de peste 10 luni autorizarea a patru paturi de UAVCA. UAVC înseamnă unitate de accidente vasculare cerebrale acute, iar în momentul în care vom autoriza cele patru paturi, atunci vom avea autorizate și o cameră de gardă dedicată AVC. Dar în clădirea spitalului, la parter, există și o cameră de gardă. Începând de anul trecut se fac și internări în regim de spitalizare continuă. Specialitățile pe care noi le avem sunt specialităţi chirurgicale (neurochirurgia, chirurgie vasculară, chirurgie plastică estetică şi microchirurgie, chirurgie toracică, ORL, chirurgie generală, ginecologie și ortopedie-traumatologie), dar şi specialităţi medicale precum neurologie și cardiologie. Totodată spitalul dispune de o secţie de terapie intensivă dotată la cele mai înalte standarde precum şi un ultramodern bloc operator cu săli pentru cele mai complexe operaţii. Deci avem în total 44 de paturi, din care 8 paturi sunt de terapie intensivă și restul sunt 25 de paturi pe secția de chirurgie și 9 paturi pe specialităţile neurochirurgie şi cardiologie. Mai avem 2 paturi în camera de gardă. Două paturi sunt dotate la nivelul unei secții de anestezie, de pre-și post anestezie”, a explicat pentru ȘtiriMed, Petru Șușcă.
Managerul Spitalului Transilvania mai spune că fiind o unitate deschisă recent, anul trecut, nu s-a putut încheia contract cu CNAS, şi pentru spitalizare, însă speră că acest lucru va fi remediat în 2023, când va exista contract cu CNAS inclusiv pe parte de laborator de analize medicale.
Director manager sau director medic?
În finalul interviului, managerul Petru Șușcă a fost provocat să răspundă la o intrebare pe care unii manageri de spital, poate, ar evita-o: manager economist sau manager medic la cârma unui spital?
„Eu rămân la părerea că managerul unui spital trebuie să fie un bun gospodar, poate fi un economist, un jurist sau altă specializare, dar, obligatoriu, trebuie să fie susţinut în activitatea de manangement şi de către un director medical, competent, care să cunoască şi puțină legislație, să fie recunoscut profesional în breaslă și mai mult decât atât, în specialitatea pe care a practicat-o. Este imposibil să fii și manager și medic, să mai profesezi şi la stat şi la privat, în același timp. Pentru toţi o zi are 24 de ore, nu poți face un management performant dacă eşti angrenat şi în alte activităţi. Realmente, dacă vrei să faci un management performant, trebuie să să te ocupi de management. Dacă vrei să faci medicină, trebuie să te dedici activităţii medicale”, a încheiat managerul Petru Șușcă.