Select Page

Medic epidemiolog din Cluj, despre măsurile restrictive pentru limitarea răspândirii COVID19: „Preferăm să acționăm superficial, cu pixul pe hârtie, că să arate și autoritățile noastre că fac ceva, dar tot ca până acum, nu fac nimic concret”

Medic epidemiolog din Cluj, despre măsurile restrictive pentru limitarea răspândirii COVID19: „Preferăm să acționăm superficial, cu pixul pe hârtie, că să arate și autoritățile noastre că fac ceva, dar tot ca până acum, nu fac nimic concret”

Ultimele măsuri restrictive luate de autoritățile din România, pentru limitarea infectărilor cu SARS-COV2 sunt contestate nu doar de populație, ci și de cei direct afectați de aceste decizii.

Proprietarii sălilor de sport, închise în localitățile cu rata de infectare mai mare de 4 la mia de locuitori, operatorii economici care sunt nevoiți să închidă activitatea de la ora 18:00 și, nu în ultimul rând, populația.

Deși dinspre societatea civilă și dinspre specialiștii în sănătate publică au venit numeroase sugestii, legate de cum și ce măsuri restrictive ar trebui luate, autoritățile par să fie opace la feedback.

Iată ce spune un tânăr medic epidemiolog din Cluj, despre măsurile restrictive și de ce acestea nu sunt luate tocmai corect.

Dr. Alecsandra-Andreea Budihoi, medic rezident Epidemiologie și medic specialist Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, explică ineficiența măsurilor care creează nemulțumiri. În plus, are sugestii, bazate pe știință și date statistice, legat de cum ar trebui ținută în frâu pandemia, în România.

Responsabilizarea, pe timp de pandemie!

Unele metode de limitare a răspândirii infecției cu virusul SARS-COV2 sunt folosite de foarte mult timp, de exemplu carantinarea persoanelor la care e prezentă boala, până la testele moleculare moderne apărute recent, cum ar fi testul PCR pentru COVID-19.

#OAMENICAREUIMESC, O NOUĂ CAMPANIE DE INFORMARE, INIȚIATĂ ȘI DERULATĂ DE ȘTIRIMED

E important să avem în vedere și evoluția medicinei ca știință și informarea preventivă a populației generale, care poate fi de ajutor dacă fiecare dintre noi ia o atitudine pozitivă pentru a limita numărul de cazuri. Nu mai suntem în acele vremuri când informația e limitată și nu știm cum să acționăm împotriva răspândirii bolii, fără a ni se impune restricții severe. Aici e nevoie foarte mare de educație, educație medicală privind prevenția.

Măsurile restrictive impuse în ultima perioadă. Și de ce nu sunt eficiente

  • Modificările numeroase și haotice ale intervalului orar pentru libera circulație.

S-a luat această măsură, în condițiile în care celelalte țări nu au avut rezultate bune prin impunerea unui program scurt, modificări care depind de niște calcule. Aceste calcule includ nu numai cazurile medii și severe de boală, dar și persoanele cu simptome ușoare (marea majoritate) care pot sta în carantină în mediul confortabil de la domiciliu având o recuperare ușoară după boală.

Nu aceste numere cumulative arată gravitatea situației și nu la restricțiile severe ar trebui să apelăm riscând să imbolnavim și restul populației de alte patologii, stresul fiind considerat de mult timp boală secolului și un trigger important pentru multe boli grave.

E nevoie de îndreptarea atenției către secțiile de terapie intensivă și secțiile care tratează formele medii și severe de COVID19. Dacă secțiile acestea sunt pline de pacienți cu COVID-19 unde mai sunt puși și ceilalți pacienți grav bolnavi?

Se pun restricții pe populația generală dar nu se iau măsuri privind lipsa paturilor de la ATI. Nu se iau măsuri pentru aparatura necesară, personalul medical și auxilar suprasolicitat și oricum deficitar și tot ce e nevoie pentru a avea un sistem medical pregătit, ca să facă față acestor situații și pentru construirea de spitale.

Preferăm să acționăm superficial, cu pixul pe hârtie, ca să arate și autoritățile noastre că fac ceva, dar tot ca până acum, nu fac nimic concret.

  • Închiderea sălilor de sport/fitness

În anul 1918 lumea a fost greu încercată de epidemia de gripă spaniolă. Conform Centrului de Prevenție și Control al Bolilor (CDC), au fost infectate 500 de milioane de persoane la nivel mondial, cu un număr de decese cuprins între 50-100 de milioane de oameni, aproximativ 3-5% din populația globală de la acea vreme.

Joseph Pilates este recunoscut pentru activitatea sa privind importanța exercițiilor fizice. Credea cu tărie că sănătatea fizică și psihică sunt strâns legate, lucru dovedit prin faptul că nici o persoană care făcea parte din cei pe care îi antrena nu s-a îmbolnăvit în timpul gripei spaniole.

Explicație foto: Pilates în vremea gripei spaniole

Acest efect benefic al activității fizice pentru sănătate, prin creșterea imunității, a fost folosit și de către autoritățile germane, prin antrenamentul zilnic al soldaților din armata germană.

Este doar un exemplu clar, raportat și la situația actuală, când e imperios nevoie să avem un echilibru psihic. Acest echilibur poate fi menținut și prin mișcare, pentru a ne păstra astfel sănătatea fizică, importantă în lupta cu acest virus contagios, agresiv și mutagen.

Fără a mai preciza alte date sau informații din surse oficiale sau studii, care arată beneficiile activității fizice, o să adaug cuvintele unor oameni care dețin săli și proiecte de dans și care se ocupă direct cu aceste activități și cu persoanele care participă la cursuri.

Ei au văzut clar efectele negative pe care le-au avut aceste restricții asupra copiilor și adulților care frecventează cursurile de dans.

Mărturiile oamenilor direct afectați de restricții

Diana Pop, ‘Dede’ după cum îi zic prietenii, este coregraf și fondatoarea Genessis Dance Studio, Cluj Napoca, și o persoană importantă din comunitatea de dans din România.

După cum afirmă, ce a sesizat în primul rând este comportamentul diferit dintre copiii care încă mergeau la școală și cei care au intrat în sistemul de cursuri on-line. Deși despre copiii care mergeau la școală am fi putut crede că sunt obosiți și nu mai au energie pentru dans, totuși, datorită contactului social în timpul școlii, acești copii erau plini de energie așa cum trebuie să fie un copil pe tot parcursul zilei.

Cei care au intrat în regim de școală on-line, care stăteau în majoritatea timpului în casă câte 4-6 ore în fața unui monitor, intrau în sala de dans deja plictisiți, fără energie, fără poftă de nimic. Pentru toți copiii și adulții, sala de dans le oferă posibilitatea să socializeze, să se recreeze, să își păstreze sănătatea psihică și fizică.


Aceleași experiențe care arată cât de de importantă este activitatea fizică pentru echilibrul fiecăruia dintre noi, pot fi confirmate și de Gabriel Apetroae, fondator Project88.

Gabriel a reușit să aducă împreună oameni pasionați de dans și să îi facă să treacă peste această problemă mai sănătoși, mai încrezători în ei și într-o rezolvare cât mai rapidă a acestei situații.

Nu mișcarea te face bolnav, ci comoditatea de a da vina pe o posibilitate cu minim risc de infectare, din confortul casei tale unde obezitatea își spune cuvântul fiind unul din principalii factori de risc pentru apariția cazurilor severe și deces.


Mișcarea, sub orice formă, implică multă disciplină. Persoanele care integrează mișcarea în viața și în programul lor zilnic, care reușesc să înțeleagă importanța acesteia, sunt persoane responsabile. Deci au grijă de sănătatea lor și a celor din jur.

Din datele epidemiologice pe care le cunosc, nu au fost focare de COVID-19 în cadrul sălilor de dans și numărul de cazuri pozitive a fost extrem de scăzut.

Recomandările unui medic tânăr epidemiolog

Ca tânăr epidemiolog cred în modificarea măsurilor generale de protecție, conform cu evoluția societății. De la marile pandemii a trecut mult timp și se pare că nu am învățat nimic. Păstrăm aceleași reguli, fără proceduri și protocoale și nu ne raportăm la modificările cel puțin educaționale ale populației generale. De aceea, educația este unul din principalele aspecte de care trebuie să avem grijă.

Din păcate, chiar și în țările dezvoltate, oamenii continuă să sfideze unele dintre cele mai importante reguli pentru limitarea răspândirii cazurilor : adunările în grupuri mari și purtarea incorectă a măștii de protecție în spații închise sau deschise, unde e un număr crescut de persoane.

Virusul are nevoie de o poartă de intrare și o gazdă pentru a supraviețui. De aceea e necesar să acoperim acele zone (gura și nasul) prin care pot pătrunde picăturile și aerosolii cu încărcătură virală, folosind CORECT masca. Și e necesar să reducem cantitativ acea încărcătură virală prin evitarea aglomerării de persoane.

Pentru populația generală aceste reguli sunt extrem de importante, cu atât mai mult cu cât populația României este pe primele locuri la diferite patologii care reprezintă un factor de risc major pentru deces.

Conduita epidemiologică ar trebui să vizeze și dezinformările, campaniile agresive, promovarea măsurilor corecte de siguranță, analizarea datelor, managerierea situației din spitale, implicarea în protocoale și alte situații, care să țină sub control această pandemie, până la limitarea la minim a cazurilor în raport cu păstrarea unui echilibru al masei populaționale generale.

Riscuri sunt și o să fie. Să încercăm să le minimalizăm relaxând astfel un sistem medical sufocat, să ajutăm o educație deja deficitară, dar atât de vitală pentru echilibrul unei societăți și o economie care funcționează pe minus, respirând din datorii.

Fiecarea dintre noi e responsabil de sănătatea lui și a celor din jur. E responsabil să respecte indicațiile plauzibile ale specialiștilor și să nu agraveze situația prin comportamente abuzive, păreri neavizate și lipsite de experiență medicală.

“Make a habit of two things: to help, or at least to do no harm.” ~ Hippocrates

Dr. Alecsandra Andreea Budihoi
Medic rezident Epidemiologie
Medic specialist Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

CUM ȘI CÂND NE PROTEJEAZĂ MASCA DE CORONAVIRUS. CE SPUNE MEDICUL EPIDEMIOLOG ALECSANDRA-ANDREEA BUDIHOI

About The Author