MULTIMEDIA – Accesul la psihoterapie al celor vulnerabili: mai mult birocrație, decât terapie

Doar 1% dintre refugiații ucraineni care trăiesc acum în România au accesat sau accesează servicii de psihoterapie, arată statisticile și susțin medicii de familie care îi au în evidență. În condițiile în care majoritatea covârșitoare a acestui grup vulnerabil are simptome de stres posttraumatic (PTSD), și un număr mare de indivizi se confruntă cu boli mintale, precum depresia sau anxietatea. De altfel, bolile mintale au o largă răspândire: unul din opt oameni de pe planetă trăiește cu o tulburare de sănătate mintală, potrivit datelor Organizației Mondiale a Sănătății.

Cum facilitează statul român accesul refugiaților la psihoterapie

În România accesul gratuit al populației la servicii de psihoterapie este atât de greoi, încât este aproape inexistent. Indiferent că este vorba de cetățeni români sau de ucraineni cu statut de refugiat.

Medicul de familie nu poate face trimiteri către psiholog, acestea pot fi recomandate doar de medicii specialiști. Iar când vine vorba de refugiați, accesul lor la psihoterapie este îngreunat și de bariera limbii.

”Un medic, un furnizor poate încheia mai multe contracte, cu mai mulți psihologi. Și psihologul poate avea mai multe contracte. Medicul poate recomanda doar 3 ședințe pe zi, iar psihologul poate deconta maxim 7 ședințe pe zi.”, a declarat Larisa Mezinu, purtător de cuvând CNAS, citată de euronews.ro.

Top 3 motive pentru care refugiații nu fac psihoterapie

Sunt mai multe motivele pentru care refugiații ucraineni nu cer ajutor specializat pentru grija mintală și emoțională. Primul motiv este bariera lingvistică, al doilea este accesul greoi la serviciile de specialitate oferite de stat, iar al treilea este dezinformarea, la pachet cu narativa anti-migrație, care îi vulnerabilizează.

Bariera lingvistică

„Ținând cont de bariera lingvistică, foarte mulți refuză să meargă mai departe către alți specialiști, tocmai în ideea că nu vor putea comunica toate durerile pe care le suportă. Astfel că biletele de trimitere către psiholog și psihiatru sunt destul de puține. Aș putea spune că 1-2% (n.r. au cerut bilet de trimitere). Au încercat prin ONG-uri sau teleconferințe cu specialiștii din Ucraina, la noi în Cluj găsind foarte puține posibilități de a soluționa aceste probleme”, a declarat pentru ȘtiriMed, Natalia Danilov, medicul de familie din Cluj pe ale cărei liste se regăsesc aproape toți refugiații din județ.

Accesul greoi la servicii de psihoterapie

Teoretic, statul oferă acces gratuit la psihoterapie, pentru refugiații ucraineni. Practic, de teama de a nu fi judecați, de rușine sau pentru că se pun pe o listă de așteptare kilometrică, nu accesează aceste servicii. Deși, nevoie ar avea, spun specialiștii.

„Refugiații ucrainieni au nevoie de suport psihologic, pentru a procesa și a depăși efectele traumelor experiențiate în contextul razboiului. Consilierea psihologică, în acest context, raspunde nevoii de a face față schimbărilor apărute și a se readapta unor noi condiții de viață. Au nevoie să fie sprijiniți pentru a se simți în siguranță și a-și gestiona anxietatea”, a declarat pentru ȘtiriMed, Prof. Dr. Oana David, în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Universitatea Babeș-Bolyai și director al Clinicii Universitare de Psihologie Psytech.

Ca să vină în ajutorul nevoii mintale și emoționale a refugiaților, Universitatea Babeș-Bolyai le oferă acestora, mulți dintre ei tineri, consiliere psihologică, cu psihologi, atât din cadrul Clinicii Psytech, cât și din cadrul Centrului de Carieră, Orientare Profesională și ALUMNI Cluj-Napoca.

„În cadrul Clinicii (n.red. Psytech) am oferit servicii de consiliere online sau față în față, pe baza solicitării acestora, prin intermediul unui formular. Cei care au solicitat suport au fost dintre tinerii cazați la vremea respectivă în cadrul căminelor UBB. Noi am avut pregătite instrumente utile de evaluare a nevoilor de suport emoțional și de suport în situația de criză”, a mai precizat Prof. Dr. Oana David, directorul Clinicii Psytech.

În ciuda bunelor intenții, mai puțin de zece refugiați au cerut ajutorul unui psiholog de la UBB Cluj-Napoca.

Dezinformarea

Dezinformarea pe teme legate de război și migrație contribuie semnificativ la reticența ucrainenilor de a cere ajutor psihoterapeutic. Spune acest lucru un jurnalist specializat pe analiza fenomenului dezinformării și pe demontarea fake-news-ului, Codruța Simina, fondatorul proiectului Misreport.

„În cazul nostru e vorba de decredibilizarea refugiaților, care sunt oricum niște persoane vulnerabile. Și scopul dezinformării este, o dată să ne ostilizeze pe noi față de ei, și să-i vulnerabilizeze pe ei. Evident că au nevoie să aibă acces, așa cum avem și noi nevoie, să avem acces la servicii de psihoterapie, de un fel de „mentenanță” a sănătății psihice”, a declarat Codruța Simina, jurnalist și specialist în fenomenul dezinformării și fact-checking.

În plus, și studiile științifice arată că fenomenul dezinformării îi poate afecta pe cei cu afecțiuni mintale.

„Cercetătorii susțin că dezinformarea poate provoca noi simptome psihiatrice, cum ar fi frica și anxietatea, la persoanele fără boli mintale. Mai mult poate agrava starea celor cu boli mintale preexistente, poate declanșa atacuri de panică, fobii și tulburări obsesiv-compulsive.”, se arată într-un studiu de profil, publicat în prestigioasa revistă Nature.

Bolnavii și copiii ar trebui prioritizați pentru psihoterapie

Din cauza afecțiunilor mintale, care nu sunt ținute sub control de psihoterapeuți, mulți refugiați ucraineni au dezvoltat boli cronice, precum afecțiuni cardiovasculare și boli respiratorii.

Pentru acești bolnavi, dar și pentru copiii refugiați, statul român ar trebui să faciliteze accesul mai rapid la servicii de psihoterapie.

Nevoia de acces cât mai rapid al copiilor la psihoterapie este întărită și de cercetătorii din Universitatea Babeș-Bolyai. Aceștia au publicat deja un studiu ale cărui rezultate arată că cei mici, afectați de traumele războiului răspund pozitiv la metode inovative de terapie.

„Echipa noastră tocmai a publicat în prestigioasa revistă Nature Digital Medicine rezultatele unui studiu, care a arătat că în cazul copiilor, ce au experimengtat traume, abilitățile emoționale necesare pentru a face față stresului pot fi antrenate într-o manieră atractivă și accesibilă larg, prin intermediul jocului terapeutic REThink”, a declarat pentru ȘtiriMed, Prof. Dr. Oana David, în cadrul Departamentului de Psihologie Clinică și Psihoterapie, Universitatea Babeș-Bolyai și director al Clinicii Universitare de Psihologie Psytech.

Sănătatea mintală a refugiaților, problemă de sănătate publică

Starea de sănăate mintală a refugiaților ucraineni este o problemă de sănătate publică, iar statul român ar trebui să prioritizeze programele de acces la astfel de servicii. Lucrurile se mișcă, însă, cu pași mici.

„Categoric este o problemă de sănătate publică, iar aceste persoane au nevoie de sprijin de specialitate, deoarece sănătatea mintală este la fel de importantă ca sănătatea fizică. Din păcate, accesul la servicii gratuite de psihoterapie este destul de greu, consilierea psihoterapeutică este un proces de lungă durată, iar ședințele nu sunt printre cele mai accesibile lucruri din punct de vedere financiar. Dacă refugiații nu au nicicum posibilitatea să ajungă la specialist, este bine să țină cont de câteva obiceiuri pe care le pot adopta, niște rutine care care pot regla starea psihică și emoțională. Mă refer la mișcare, activitate fizică, chiar plimbări lungi în aer liber, la odihnă – un somn odihnitor are multiple beneficii pentru starea psihică și mă mai refer la relațiile sociale. Acești oameni și-au lăsat dintr-o dată casa și viața pe care o aveau. Au trăiat trauma războiului. Nu au acum neapărat nevoie de foarte mulți prieteni, dar relațiile pe care și le încheagă aici este bine să fie bazate pe sprijin și încredere”, a declarat pentru ȘtiriMed, Monica Brînzac, cercetător în cadrul Departamentului de Sănătate Publică Cluj și coordonator al Departamentului de Tineret în Sănătate Publică a Asociației Europene de Sănătate Publică (EUPHAnxt)

Cercetătoarea mai spune că, în prezent, România a aderat la un program internațional, Being, care pune accent pe starea de sănătate mintală a tinerilor cu vârste cuprinse între 10 și 25 de ani.

„Trebuie să ne pese de starea de sănătate mintală a tinerilor,pentru că la vârste fragede se poate face intervenție psihologică și să existe șanse de recuperare. Statisticile arată că cele mai frecvente tulburări mintale în rândul tinerilor sunt depresia și anxietatea, iar la focus grupurile pe care le organizam și la care participă și tineri din categorii vulnerabile, ne spun că după evenimente și perioade cu puternic impact asupra lor – pandemia, războiul – se simt mult mai anxioși și fragili din punct de vedere psihic”, a mai completat Monica Brînzac.

Ce nu face statul, rezolvă ONG-urile

În Cluj-Napoca sunt înregistrați, acum, circa patru mii de refugiați ucraineni. Jumătate dintre aceștia au fost ajutați și sprijiniți, inclusiv cu asistență psihologică, pe parcursul anului, de un ONG. Ukraine House este locul unde refugiații se întâlnesc pentru networking și diferite activități. Aici, cei care au nevoie și cer, fac și terapie – de grup, individuală sau art terapie. În acest an, peste 400 persoane au avut acces la terapie. În realitate, nevoia ar fi mult mai mare, dar există un singur psiholog, iar numărul total al celor care au venit în centru trece de 1500.

„În primul rând, la noi, serviciile oferite sunt gratuite. Chiar dacă ar fi găsit un psiholog care să vorbească ucraineană sau rusă, ar fi fost dificil să își permite să plătească ședințele respective. Ar fi fost de asemenea foarte dificil să primească o trimitere de la medicul de familie, întrucât ne confruntăm cu această problemă. Medicii de familie, în special cei din Cluj, nu au destule locuri disponibile pentru a lua membri ai comunității ucrainiene ca și pacienți”, a declarat pentru ȘtiriMed, Iuliana Niga, project officer Ukraine House.

Mai multe informații despre cum sunt ajutați refugiații ucraineni la Ukraine House, aflați din materialul audio următor.

Când psihoterapia aprinde luminița de la capătul tunelului

Accesul gratuit la psihoterapie, de grup sau individuală, este mană cerească pentru ucrainencele care, forțate de război, locuiesc acum în Cluj. Unele se luptă cu boli incurabile, altele au reușit să își găsească loc de muncă, iar altele reușesc să gestioneze șocul posttraumatic, care se suprapune peste alte tulburări mintale.

„Când am început ședințele de psihoterapie eram în depresie. Întâlnirile cu Anna, psihologul centrului m-a ajutat să depășesc această problemă. Mă bucur că totul a fost gratuit, pentru că ședințele de psihoterapie sunt prea scumpe. Cred că limba e o barieră pentru noi, a fost foarte important să găsesc o persoană cu care să pot comunica în limba mea maternă, a spus pentru ȘtiriMed, Olha, una dintre beneficiarele Ukraine House.

Pentru Anastasia, accesul la psihoterapie a fost modalitatea de a trece peste sindormul posttraumatic (PTSD), atât de comun celor care experimentează trauma de război.

„Aici în centru am primit sprijin psihologic și m-a ajutat să îmi recunosc mai bine emoțiile, să înțeleg de ce mă simt așa. De asemenea faptul că am putut să vorbesc cu cineva a fost o ușurare pentru mine. Nu aș fi putut altfel să ajung la un psiholog, nici măcar nu am știut că pot să îi cer medicului de familie să mă ajute în acest sens. Mă bucur că am avut oportunitatea să fac asta în centru”, a spus pentru ȘtiriMed, Anastasia, o altă beneficiară a centrului Ukraine House din Cluj.

Într-o situație similară cu Anastasia este și Valeria, o ucraineancă stabilită acum în Cluj.

„După terapie am fost mai încrezătoare, am scăpat de teama de interviuri și am putut să fac față unor probleme care au apărut din copilăria mea. Astfel, am reușit să găsesc un job. Dacă nu ar fi fost sesiunile oferite în centru nu aș fi avut posibilitatea să plătesc sedințe de psihoterapie unui specialist. Nu știu dacă există alte modalități de a ajunge la un specialist”, a spus Valeria.

VEZI în video de mai jos cum arată și ce se întâmplă la Ukraine House.

Natalia este pacientă oncologică. Pentru ea, accesul la psihoterapie este obligatoriu, în paralel cu tratamentul convențional. Din nefericire, nu a avut parte de suficient sprijin informațional, să acceseze servicii de psihoterapie. Norocul ei a fost ONG-ul care a introdus-o în programul de terapie de grup.

„Am participat doar la sedințele de psihoterapie de grup în centru. Am fost o singură dată la un psiholog în Cluj, care doar mi-a prescris niște antidepresive. Ar fi fost mult mai ușor dacă discuția ar fi fost în ucraineană”, a spus Natalia.

Ghiduri există, trebuie doar voință

Accesibilizarea serviciilor de psihoterapie, în România, nu este doar un moft al refugiaților. Este o nevoie reală, de care acești oameni au nevoie, spun specialiștii.

„E nevoie de intervenție imediată pentru acei refugiați care prezintă un nivel ridicat de distres emoțional, respectiv simptome specifice tulburării de stres posttraumatic. Există protocoale specifice și ghiduri pentru oferirea primului ajutor psihologic, atât pentru adulți, cât și pentru copii după trecerea prin situații traumatice, dezvoltate de organizații internaționale de profil. Ar fi necesar ca acest prim ajutor sa poată fi continuat cu suport psihologic de lungă durată pentru aceia care sunt la risc pentru a dezvolta probleme de sănătate mintală”, a mai explicat a mai precizat Prof. Dr. Oana David, directorul Clinicii Psytech.

Spune-ți părerea cu privire la acest subiect. Cum vezi tu accesul la servicii de psihoterapie al persoanelor care fac parte din grupuri vulnerabile? Răspunde AICI

Material realizat de:
Ancuța Ciolan Stăvar
Gabriela Onț Buruian

Acest material este realizat în cadrul proiectului SCIENCE+, un demers internațional în domeniul jurnalismului de sănătate și al jurnalismului științific, derulat de Free Press Unlimited.