Selectați pagina

MULTIMEDIA. Dușmanul nevăzut al sănătății. Poluarea scurtează viața românilor particulă cu particulă

MULTIMEDIA. Dușmanul nevăzut al sănătății. Poluarea scurtează viața românilor particulă cu particulă

Sănătatea oamenilor din România este pusă, zilnic, în pericol, de poluare – un dușman nevăzut, care acționează particulă cu particulă, până când ucide. Situația se va îmbunătăți, probabil, abia când autoritățile care trebuie să ia măsuri vor fi forțate de oameni să facă acest lucru. Cum? Prin acționarea statului în judecată și tragerea reprezentanților acestuia la răspundere, pentru toate morțile și bolile cauzate de poluare.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, anual, în lume, 13 milioane de oameni mor din cauze care au legătură directă cu poluarea. Ultimul raport al OMS, privind poluarea, arată că aproape întreaga populație globală (99%) respiră un aer care depășește limitele de calitate a aerului impuse de OMS și care le amenință sănătatea.

Un număr record de peste 6 000 de orașe din 117 țări monitorizează în prezent calitatea aerului, dar locuitorii acestora continuă să respire niveluri nesănătoase de particule fine și dioxid de azot. Persoanele din țările cu venituri mici și medii sunt cele mai expuse.

  • În Europa, circa 400.000 de morți sunt cauzate de poluare, arată datele oficiale
  • 500.000 de copii mor, anual, în lume din cauza poluării. 1 din 10 decese la copiii sub 5 ani este cauzat de poluarea aerului
  • 21.500 de oameni mor anual, în România, din cauza poluării
  • INSP: România, locul 13 în Europa în ceea ce privește poluarea orașelor
  • Particulele și gazele care scurtează viața: PM 2.5, PM 10, oxizi de zinc, benzen, oxizi de azot
  • Medic cardiolog: Expunerea la particule crește riscul de AVC cu 20%
  • Dr. Beatrice Mahler: Persoanele care locuiesc în zonele cu trafic rutier intens au risc de 2 ori mai mare să dezvolte boli și crize de astm
  • România nu are politici publice de sănătate, ca să contracareze efectele poluării
  • România are 6 proceduri de infringement la Comisia Europeană, pe tema calității aerului
  • România nu are un sistem centralizat pentru măsurarea calității aerului

Studiu național: În România poluarea îmbolnăvește oamenii și le scurtează viața

Cel mai recent studiu național, privind efectele poluării asupra sănătății, realizat de Institutul Național de Sănătate Publică plasează România pe locul 13 într-un top al celor mai poluate țări europene. Studiul, obținut în exclusivitate de ȘtiriMed, indică faptul că în România există orașe care au mereu depășiri ale valorilor maxim admise, pentru calitatea aerului. Iași, Timișoara, Ploiești, București sunt doar câteva dintre orașele în care locuitorii respiră zilnic aer contaminat.

poluarea România locul 8
Poluarea în România: locul 8 într-un clasament european. Studiu obținut în exclusivitate de ȘtiriMed

Pulberile fine din atmosferă pătrund, cu fiecare respirație, în organele vitale ale organismului. În câțiva ani efectele sunt dezastruoase și se traduc în boli pulmonare, cancere, AVC-uri și morți premature. Datele reies dintr-un studiu amplu, care vizează trei orașe mari, dintre care, unul este Bucureștiul și se referă la particulele nocive din traficul rutier.

Poluarea în București
Poluarea în București/Studiu obținut în exclusivitate de ȘtiriMed

O parte dintre informațiile cuprinse în acest studiu au fost prezentate într-un seminar informativ, organizat la Palatul Parlamentului, în București.

„Dacă vorbim de mortalitate generală, aveam vreo 63 de cazuri de decese premature pe vechile limite. Dacă luăm în calcul limitele propuse de OMS, ar fi 300 de cazuri, iar pe limita nouă, 400 de cazuri doar pe PM 2.5. Pe bolile pulmonare se înregistrează 14 cazuri, pentru boală ischemică cardiacă , 173 de cazuri. Ce e de făcut? Să accelerăm reducerea emisiilor de azot şi de pulberi acţionând pe transportul urban, să luăm în calcul şi sectorul energetic şi să îmbunătăţim reţeaua de monitorizare a calităţii aerului”, a declarat Dr. Ioan Chirilă, din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Ce cred oamenii despre poluarea din România

Oamenii care locuiesc în zona urbană a României știu că poluarea le distruge sănătatea, pulbere cu pulbere. ȘtiriMed a aplicat un chestionar, pentru a afla care este percepția românilor, vizavi de efectele negative ale poluării și ce demersuri ar trebui făcute pentru îmbunătățirea calității vieții. Chestionarul a fost aplicat în grupuri de Facebook din câteva orașe mari, a rămas deschis timp de 36 de ore și a adunat 140 de răspunsuri. Iată ce cred oamenii despre noxele cauzate de traficul din orașe:

poluarea
Poluarea: Ce cred românii?

Majoritatea covârșitoare a respondenților, 95%, consideră că în România ar fi nevoie de un sistem unitar și integrat pentru măsurarea calității aerului. 85% dintre respondenți consideră că autoritățile nu fac demersuri suficiente pentru îmbunătățirea calității aerului, în timp ce aproape 6% dintre ei nu sunt interesați de demersurile instituțiilor. Majoritatea respondeților cred că toate categoriile de vârstă sunt vulnerabile în fața poluării. Iar ca măsuri viabile, oamenii consideră că este nevoie de împăduriri și parcuri amenajate în marile orașe.

poluarea
Poluarea, ce masuri cred romanii ca trebuie luate pentru reducerea efectelor negative

Poluarea distruge organismul celulă cu celulă

„Sunt puține organe care nu sunt afectate de poluare”, afirmă Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București

Medicul mai spune că poluarea este o problemă de sănătate publică, ce nu iartă pe nimeni, indiferent de sex, vârstă ori statut social.

„Persoanele care trăiesc în apropierea străzilor circulate, şi avem multe în Bucureşti, au un risc de două ori mai mare să dezvolte boli şi crize de astm. Într-un studiu efectuat în Europa de Nord se arată că acestea au simptomatologie. Dacă femeile sunt mai afectate de tuse, bărbaţii acuză spută și respirație şuierătoare”, a explicat Prof. Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog.

La rândul său, un alt reputat medic pneumolog spune că poluarea are efecte negative asupra sănătății, indiferent de vârstă și cauzează slăbirea imunității.

„Poluarea contribuie la agravarea alergiilor la creşterea frecvenţei infecţiilor, are un efect imunodeprimant. Sunt lucruri care lucrează încet şi sigur, de multe ori demolând apărarea organismului, în special la persoanele care sunt la risc, şi când spun la risc mă refer la grupele mici de vârsta şi cei peste 60-65 ani”, a declarat pentru ȘtiriMed, Prof. Dr. Florin Mihălțan, medic primar pneumolog în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din București.

Mai multe despre cum poluarea scurtează viața românilor particulă cu particulă, aflați din interviul video cu prof. dr. Florin Mihălțan:

Poluarea nu afectează doar plămânii, ci și inima. Iar riscul de AVC crește de 20 de ori în rândul oamenilor care trăiesc în orașe poluate, afirmă specialiștii.

„O creştere acută a concentraţiei particulelor de materie determină creșterea riscului de infarct în doar câteva ore de la expunere si persistă pentru 24 de ore. Acest lucru a fost evidențiat mai ales la pacienții vârstnici. O expunere cronică, prelungită chiar și la concentrații mici determină o persistență a sindromului de risc coronarian acut. De asemenea, duce la hipertensiune arterială la majoritatea pacientilor care nu au antecendente vasculare. La fel și inhalarea cronică duce la agravarea insuficienței cardiace. Expunerea la particule crește riscul de AVC, iar orice minimă creștere a concentrațiilor crește riscul cu 20 la sută de AVC. E un studiu făcut pe indivizi care locuiesc la mai puțin de 70 de metri de șosele”, a declarat Dr. Cristian Cobilinschi, medic specialist ATI.

Copiii, cei mai expuși bolilor cauzate de poluare

Particulele fine ce rezultă din noxe, gazele și pulberile ucigașe nu îi iartă nici pe cei mai inocenți locuitori ai planetei. În lume, 500.000 de copii mor anual, din cauza poluării.

„Copiii se nasc cu probleme, înainte de vreme, au şanse de a dezvolta o patologie neuropsihică importantă şi, din nefericire, îşi scurtează viaţa. Poluarea e a patra cauză de risc, de mortalitate prematură. Copiii sunt mai sensibili decât adulţii, pentru că ei inspiră mai mult aer şi dobândesc substanțe toxice încă din viata intrauterină”, a explicat Prof. Dr. Doina Pleșca, medic primar pediatru

Medicul a mai precizat că într-un raport UNICEF din aprilie 2022, despre condițiile de mediu care afectează bunăstarea copiilor, sunt enumerate 29 de ţări, iar studiul plasează România pe ultimul loc. Indicatorii utilizaţi în calculul acestui clasament vizează calitatea aerului, a apei, aglomeraţia, spaţiile verzi din mediul urban calitatea şi siguranţa drumurilor. Cei mai mulţi copii din UE trăiesc în aer poluat, iar România are ca microorganisme per metru cub, aproximativ 15 la sută. Acestea provin din surse urbane, arderea combustibililor fosili, modalitatea de gestionare a deșeurilor, energia casnică.

România, țara cu poluare, dar fără politici publice

România este țara cu limite mereu depășite ale calității aerului. Este țara unde bolnavii cu boli pulmonare, cardiovasculare sau cu alergii se înghesuie pe holurile spitalelor, în speranța că vor găsi tratamentul care să îi scape de boli. Dar este și țara care nu are politici publice, care să contracareze efectele negative ale poluării.

Activiștii de mediu arată cu degetul înspre autorități, de la cele locale, până la ministere și instituții cu drept de control. De ce? Pentru că în țara noastră nu există un sistem național integrat, care să măsoare calitatea aerului. În plus, avertismentele venite dinspre Comisia Europeană, să ne raliem, ca țară, normelor impuse la nivel internațional, par să fie ignorate cu grație. România are 6 proceduri de infringement de la Comisia Europeană, pe calitatea aerului. Ce înseamnă acest lucru? Că poporul este bun de plată, pentru incompetența autorităților și a parlamentarilor.

„Sunt foarte multe politici publice, care în alte țări sunt adoptate și care pot fi preluate copy paste și puse și la noi în țară, numai că aceste lucruri nu se doresc. De altfel, toate inițiativele pe care am lucrat pe calitatea aerului, în ultimii doi ani, au fost respinse de minister. Ministerul Mediului vine mereu cu opinii contrare, desi sunt politici publice la nivel european, recomandate de Comisie, dar nu reușim să răzbatem către acești decidenți. Pe sănătate, sincer, discuția cred că este încă la început, dar sper că vom avea măcar o campanie de informare pe efectele poluării asupra sănătății”, a declarat pentru ȘtiriMed, Oana Neneciu, director executiv Ecopolis, un ONG care luptă pentru implementarea unor politici durabile, când vine vorba de sănătate și mediu.

Oana Neniciu
Oana Neneciu, director executiv Ecopolis
Interviu realizat de jurnalistul ȘtiriMed, Gabriela Onț Buruian, cu Oana Neneciu, director executv Ecopolis

În unele orașe din România există încercări timide de reducere a poluării. În Turda, Timișoara, Oradea, administrația a investit în achiziția unor mijloace de transport electrice. În Cluj-Napoca există inițiativa Vinerea Verde, o zi pe săptămână, când oamenii pot circula gratis cu mijloacele de transport în comun. În plus, pe străzi circulă și autobuze electrice și s-au investit fonduri în amenajarea unor stații de încărcare electrice.

În acest an, Cluj-Napoca a fost selectat de Comisia Europeană în Misiunea „100 de orașe inteligente și neutre din punct de vedere climatic până în 2030” alături de mari capitale și orașe europene precum Paris, Roma, Madrid, Barcelona, Bruxelles, Munich, Dortmund, Lyon, Marseille, Milan, Porto, Atena sau Amsterdam. Astfel, orașul se angajează să ia măsuri concrete în reducerea impactul asupra climei și creșterea calitatea vieții cetățenilor.

Municipiul este, însă, repetent la capitolul spații verzi per cap de locuitor, iar infrastructura necesară pentru deplasarea cu biciclete sau trotinete este insuficient dezvoltată. De pildă, în zona centrală a orașului și în unele cartiere, există piste pentru biciclete, dar acestea nu sunt interconectate, ceea ce le face inutilizabile. Într-un top al celor mai poluate orașe din România, Cluj-Napoca se situează pe locul 8.

Poluarea în Cluj
Poluarea în Cluj-Napoca: locul 8 într-un top al celor mai poluate orașe din România/Studiu deținut în exclusivitate de ȘtiriMed

Într-un interviu pentru ȘtiriMed, pe tema poluării, primarul Emil Boc susține că administrația face eforturi pentru așezarea municipiului pe o direcție „verde”.

„Direcția „verde” este clară pentru Primăria Cluj-Napoca, iar sustenabilitatea este parte integrantă în dezvoltarea durabilă a orașului. Printre prioritățile municipalității în contracararea efectelor poluării se enumeră: plantarea de 100.000 de arbori pentru a reduce amprenta de carbon din oraș cu 15%, crearea și modernizarea a peste 190 ha de spații verzi, flotă de transport în comun „verde” până în 2026, un oraș neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon, adaptarea și includerea politicilor de reciclare pe termen îndelungat”, a declarat pentru ȘtiriMed, Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca.

Poluarea urbană în Cluj-Napoca

Situația nu este mai roz nici în orașele mai mici, care în urmă cu 20 de ani erau sufocate de noxe industriale. De exemplu, în Baia Mare, oamenii simt că respiră acum un aer mai curat. Dar tot poluat. Nu cu plumb, ci cu pulberi PM10 și PM2.5.

Poluarea urbană în Baia-Mare

România ignoră normele europene și recomandările OMS

România nu se raliază nicicum la reglementările cerute de Comisia Europeană. Și spune acest lucru chiar Francois Wakerhut, director general de mediu din cadrul Comisiei Europene, prezent la o sesiune de informare ce a avut loc la Palatul Parlamentului din România.

„Avem o provocare şi nu e una uşoară. Iată care e situaţia în România: 21.500 de morţi premature sunt atribuite expunerii la particule fine PM 2.5 în 2019. E clar pentru mine şi inacceptabil din punct de vedere al sănătăţii. Asta trebuie să fie îmbunătăţit. România a raportat o depăşire a calităţii aerului, particulele PM10, în 4 zone, NO (dioxid de nitrogen) în 3 zone şi ozon în 23 de zone. Sunt proceduri de infrigement aşa că trebuie ca situaţia să se îmbunătăţească. România trebuie să acționeze repede pentru că nu are un program naţional de îmbunătăţire a aerului poluat, care este cerut de directivele europene. Pentru a avea efecte trebuie să identificaţi sursele şi să acţionaţi la sursă toate ministerele de la Energie la Industrie, Mediu, Agricultură. Dacă nu facem asta în mod corespunzător, nu va fi nicio diferenţă. Acest lucru trebuie accelerat”, a declarat Francois Wakerhut, director general de mediu din cadrul Comisiei Europene.

La rândul lor, reprezentanții Organizației Mondiale a Sănătății avertizează că în România costurile pentru sănătatea șubredă a populației, din cauza poluării, sunt deja ridicate. Iar luarea măsurilor concrete ar trebui să fie prioritate națională.

„Suntem într-un moment critic şi trebuie să găsim calea pentru a folosi surse de energie curate, alternative deoarece combustibili fosili literalmente ne omoară. Avem noi ghiduri pentru calitatea aerului şi probabil e provocator pentru ţări să le atingă, dar vrem să reducem mortalitatea şi morbiditatea. Asigurati-vă că veţi atinge aceste standarde cât de curând. Avem targete în ghidul nostru, primarii din localităţi au un rol important, trebuie să implicăm autorităţile locale, pentru că primarii din marile oraşe pot avea un impact asupra transportului public, să îl facă mai sustenabil”, a declarat Maria Neira, reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul întâlnirii pe probleme de poluare, de la Palatul Parlamentului din România.

România, o țară poluată, fără legislație relevantă

Aspectul îngrijorător în România este că, în timp ce numărul îmbolnăvirilor cauzate de poluare este în creștere, legislativul pare să doarmă în pantofi. Legislația referitoare la reglementarea calității aerului este aproape inexistentă. Abia acum, în 2022, în Camera Deputaților există o propunere de modificare legislativă.

„Proiectul de lege are un punct de vedere de la Guvern care nu se pronunţă clar, sperăm să se aplece cei din Ministerul Mediului asupra acestei legi. Vrem să introducem definiţii de poluanţi pentru ca pe viitor să putem monitoriza calitatea aerului. O altă măsură e accesul la date deschise din reţeaua pentru monitorizarea calităţii aerului. Datele deschise, cum prevede o directivă europeană, vor fi folosite pentru o mai bună informare, dar şi cercetare. O altă măsura este introducerea si reglementarea reţelelor de senzori pentru monitorizarea calităţii aerului. Scopul reglementării e de a lărgi sfera instrumentelor prin care se poate face monitorizarea calităţii aerului”, a declarat Oana Cambera, deputat.

Parlamentarul mai spune că prin acel proiect de lege, Garda de Mediu va primi atribuții de măsurare a calității aerului. Acum, această instituție de control nu are dreptul să facă măsurători, când este chemată la intervenții.

Nici la Ministerul Sănătății mobilizarea pentru protejarea sănătății populației nu există. Și recunoaște acest lucru chiar ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

„Din păcate o foarte mare încarcatura în sistemul de sănătate datorită unor boli cronice evitabile şi ele ar putea fi evitate din copilărie dacă am avea gândul cel bun de introducere a educaţiei pentru sănătate care ar trebui să aibă si o componentă legată de un comportament sănătos, responsabil care să favorizeze viaţa sănătoasă şi care să facă necesare mult mai puţine servicii medicale, iar acest lucru ar trebui extins şi în cazul populaţiei adulte în cadrul unor campanii de informare care din păcate sunt doar secvenţiale, dar trebuie sa schimbăm mentalitatea şi să avem o preocupare mare faţă de acest tip de probleme, a declarat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila în cadrul unui seminar privind efectele poluării asupra sănătăţii din Parlamentul României”, a declarat ministrul Alexandru Rafila.

Până când parlamentarii se dumiresc ce fac cu legile, iar instituțiile statului se gândesc dacă aplică normele europene, singurii care pot face diferența între sănătate și nepăsare sunt oamenii. Oana Neniciu, director executiv al Ecopolis, susține că societatea românească ar trebui să preia modelul de peste hotare. Și să își facă dreptate în instanță, pentru efectele nocive ale poluării asupra sănătății.

„E nevoie de inițiative civice cum sunt în afară. În 2018 a fost primul caz de deces al unei fetițe din Marea Britanie care locuia într-o zonă foarte poluată. A murit de astm sever si a fost primul certificat de deces pe care medicul a scris la cauză poluarea aerului. A fost prima dată din lume când s-a întâmplat asta. Apoi oamenii au început să dea în judecată statele. Știu acum de un caz din Paris, un cetățean care cere despăgubiri de 3 milioane de euro din cauza că suferă de probleme de sănătate din cauza poluări. Posibi si la noi să întâmple pentru că sunt tot felul de grupuri de cetățeni. A fost o petiție în București-Ilfov din cauza gropii de gunoi care emite gaze și sunt multe inițiatie similare”, a precizat pentru ȘtiriMed, Oana Neneciu, director executiv al Ecopolis

Acest material este realizat în cadrul proiectului SCIENCE+, un demers internațional în domeniul jurnalismului de sănătate și al jurnalismului științific, derulat de Free Press Unlimited

Acest material a fost realizat de:

Gabriela Onț-Buruian, jurnalist ȘtiriMed

Ancuța Ciolan-Stăvar, jurnalist ȘtiriMed

VIDEO: Lorin Bătinaș/Kristian Koșa

Editor video: Daniela Groze

CITEȘTE ȘI: ȘTIRIMED ESTE PARTE A PROIECTULUI INTERNAȚIONAL SCIENCE +, UN DEMERS DE ÎMBUNĂTĂȚIRE A JURNALISMULUI MEDICAL ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST

Despre autor