Selectați pagina

Studiu: Sistemul de sănătate din România axat pe vindecare, nu pe prevenţie

Studiu: Sistemul de sănătate din România axat pe vindecare, nu pe prevenţie

Sistemul de sănătate din România se axează în principal pe componenta de vindecare, în loc să aloce o importanţă sporită prevenţiei, relevă studiul „Impactul economic al segmentului de sănătate privat din România”, realizat de Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private şi prezentat în cadrul unui eveniment la Palatul Parlamentului.

Studiul evidenţiază că, în 2020, ponderea serviciilor curative şi de recuperare care presupun internare în spital a fost de 45,7% şi doar 11,2% au fost cheltuieli destinate serviciilor curative şi de recuperare ambulatorii, potrivit Agerpres.ro.

Potrivit cercetării, România este printre ţările europene cu cea mai scăzută pondere a cheltuielilor de sănătate în PIB, sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de sănătate „fiind în pericol”.

O altă concluzie a studiului evidenţiază că segmentul privat finanţează în proporţie de aproximativ 20% sistemul de sănătate prin intermediul plăţilor directe ale populaţiei pentru serviciile medicale, dar şi prin abonamentele medicale sau asigurările voluntare.

În 2020, plata serviciilor private de sănătate – excluzând activităţile de asistenţă stomatologică – a înregistrat o creştere de aproximativ 95% comparativ cu anul 2015. Valoarea totală a cifrei de afaceri a companiilor cu capital privat care furnizează servicii de sănătate a fost de 2,6 miliarde de euro în 2020, ceea ce înseamnă 0,7% din cifra de afaceri generată la nivel naţional. În acelaşi an, 2020, piaţa de servicii stomatologice a generat o cifră de afaceri de 448 milioane de euro.

Studiul mai relevă că România se confruntă cu o lipsă majoră de cadre medicale pe fondul emigrării în alte ţări a profesioniştilor, creşterea nivelului salarial în 2018 reducând acest fenomen.

Acelaşi studiu analizează speranţa medie de viaţă a unei persoane din România fără probleme de sănătate. Aceasta se situează în jurul vârstei de 59,9 ani, comparativ cu media Uniunii Europene – 64 de ani.

Despre autor