Locul unde dependenții ating luminița de la capătul tunelului. Sau ce nu face statul, fac oamenii care cred în puterea schimbării

În urmă cu o lună, pe o stradă cochetă din Cluj-Napoca, își deschidea porțile Teen Challenge. Un mic centru de reabilitare pentru persoanele cu diferite dependențe, de la alcool și jocuri de noroc, până la temutele droguri de mare risc.

Zero centre de recuperare, în cel mai „glamouros” județ al țării

Teen Challenge este primul și singurul centru de acest tip din județul situat pe locul doi ca Produs Intern Brut pe cap de locuitor. Același județ unde cei mai tineri consumatori de stupefiante au puțin peste 10 ani.

Iar acest lucru este confirmat de reprezentanții instituțiilor responsabile de sănătatea publică și de cei care monitorizează persoanele cu diverse dependențe.

„Media de vârstă a dependenților, la nivel de județ, este 14 – 15 ani. Sunt și consumatori mai tineri, cazuri izolate, cu vârste mai mici. Noi putem vorbi doar de consumatorii care ajung în centrul nostru, la consiliere sau de cei care ajung la spital”, a spus pentru ȘtiriMed, Sebastian Marcu, șeful Centrului Antidrog Cluj, instituție subordonată direct Agenției Naționale Antidrog.

„Pentru toxicomani există doar secțiile din Spitalul de Psihiatrie, respectiv din secția de Psihiatrie Copii. Acolo, însă, se fac doar intervenții punctuale, în județul Cluj nu avem centre de recuperare, cu terapii de lungă durată pentru cei cu dependențe”, a declarat pentru ȘtiriMed, dr. Mihai Moisescu, directorul Direcției de Sănătate Cluj

Dr. Moisescu mai spune că atunci când în cele două spitale ajung persoane care au nevoie de terapie de lungă durată – și ajung – acestea sunt îndreptate spre alte județe, unde există centre de reabilitare. De exemplu, Sibiu este unul dintre județele care are centre de reabilitare și preia din toxicomanii Clujului.

Locul unde dependenții văd luminița de la capătul tunelului

„În urmă cu 11 ani viața mea era un dezastru. Consumam droguri de 16 ani, m-am distrus pe mine și mi-am distrus familia. Ajunsesem în punctul în care îmi făceam nevoile pe mine. Șansa mea a fost Teen Challenge și faptul că au existat oameni care au crezut în mine, că mă pot reabilita. Dar nu aș fi reușit acest lucru, fără mâna Domnului. El m-a ridicat”, spune Cătălin Niculae, în timp ce îmi arată poza lui din urmă cu 11 ani, unde este înfățișat  un om cu fața desfigurată de narcotice.

Cătălin este unul dintre foștii dependenți de droguri, care a reușit să redevină om. Renașterea lui a avut loc în primul centru Teen Challenge din România, deschis la Grădiștea, lângă București. Acum, Cătălin Niculae este director adjunct în Teen Challenge România.

Ce se întâmplă deja de mai bine de 10 ani în centrul de recuperare pentru dependenți din Grădiștea, începe să se întâmple și în Cluj. Oameni cu viețile distruse de droguri, alcool sau jocuri de noroc ajung aici ca într-o ultimă stație. Unde trebuie să aleagă una dintre doar două variante: să intre într-un program de reabilitare bazat pe disciplină, credință și voință sau să se arunce în brațele ucigașe ale dependenței.

„Pentru program există o contribuție sub formă de donație, de 1500 lei/lună. Aici nu avem medicamente, nu avem medici, nu folosim cămașa de forță. Dar avem reguli clare și bine stabilite. Pe cei dependenți care intră în programul nostru îi numim studenți. În momentul în care sunt admiși aici, nu au acces la telefon sau la alte gadgeturi și acceptă că trebuie să fie responsabili. Să aibă un program clar de odihnă, de mese, de sport. În  centru, noi ne ocupăm de tot, inclusiv de curățenie. Sigur, ni se întâmplă, ca la interviuri, să avem dependenți care ne spun că ei nu curăță toaleta. Și îi întrebăm: pentru tine ce este mai important, să îți distrugi viața cu dependența sau să îți asumi că în perioada de reabilitare trebuie să faci și treaba asta, să cureți toaleta?”, explică Emanuel Galai, directorul Centrului Teen Challenge Cluj

Centrul este, de fapt, o locuință rezidențială, compartimentată și amenajată în așa fel, încât „studenții” să aibă parte de confort. Există bucătărie, dormitoare, spații speciale pentru sport și relaxare și, bineînțeles, bibliotecă.

Cum se desfășoară programul de recuperare

Înainte de a intra în program, dependenții trec printr-un proces de selecție. Odată admiși, aceștia trebuie să renunțe de tot la vechiul anturaj. Ei pot ține legătura cu familia la telefon de trei ori pe săptămână și pot fi vizitați săptămânal. Și, timp de un an, se focusează pe depășirea pericolului dat, fie de droguri, fie de alcool sau jocuri de noroc. În procesul de recuperare, dependenții sunt susținuți moral de alți foști dependenți și de cei care coordonează centrele Teen Challenge. Iar din programul unei zile obișnuite nu lipsesc rugăciunile și studiul Bibliei

Primul absolvent al programului de reabilitare din Cluj este Raul, un tânăr de nici 30 de ani, căruia jocurile de noroc i-au năruit viața. Raul este din Zalău, a început programul în centrul din București, dar l-a încheiat în Cluj.  Spune despre el că a ajuns în centru la timp, cu o secundă înainte să își piardă soția și copilul. Practic, întregul lui univers.

„Pentru mine jocurile de noroc erau totul. Nu contau nici părinții, nici soția, nici copilul. Conta doar să joc. Mă simțeam împlinit să văd cum se învârte ruleta, cum bila cade pe numărul ales de mine. Nimic nu mă putea opri. Dacă pe drumul spre sala de jocuri mă întâlneam cu soția mea, reușeam să o mint, făceam în așa fel încât ajungeam unde voiam. Am ajuns să împrumut bani de la cămătari, cu 500% dobândă pe zi. Nu îmi păsa. Nimeni nu mai voia să îmi împrumute bani, dintre cunoscuți. Toți se fereau de mine”, își începe Raul povestea unui lung șir de ani în care rațiunea lui a fost dominată de dependență.

Soția lui Raul a fost cea care a început procesul salvării lui. A crezut până în ultimul moment că iubitul și soțul ei, tatăl copilului lor poate să iasă din ghearele unui obicei care aproape le destrămase familia. Și îi adusese în pragul sărăciei.

„În centrul din București am ajuns la insistențele soției. Am și acum în minte imaginea ei când, într-o zi, am ajuns acasă și i-am spus că am pierdut foarte mulți bani și, practic, eram pe punctul să nu mai avem apartamentul. Soția îl culca pe cel mic în cameră și când i-am spus a leșinat, s-a prăbușit la pământ. A insistat să merg la Teen Challenge și am mers. Pentru mine era ultima soluție”, povestește Raul, tânărul care a început să joace jocuri de noroc din adolescență. Fără să știe că un prim joc nevinovat îl va aduce pe marginea prăpastiei.

Raul este convins că soarta lui a fost decisă de Dumnezeu. Deși, până să înceapă programul de reabilitare, când auzea de ajutor divin, dădea din mână a lehamite.

„Eu am crescut în familie de pocăiți. Dar mergeam la biserică doar pentru că spuneau mama și tata să merg. De fapt, pe mine nu mă interesa biserica. Când am intrat în centru, timp de 2 săptămâni doar am plâns. Mergeam în bibliotecă, stăteam cu Biblia în mână și plângeam. Citeam și plângeam! Dar nu înțelegeam nimic din ce scria acolo. După două săptămâni mi-am spus că nu am altă șansă să redevin un om normal, așa că, ori mor, ori mă salvez. Și m-am lăsat în mâna Domnului”, explică Raul.

Iar Domnul a avut alte planuri cu el, altele decât cele care duceau spre pierzanie. Soția sa spune că pentru Raul, intrarea în centru este de fapt o renaștere.

„Îl văd alt om. Pot spune că acum simt că mă iubește, că ne iubește și pe mine, și pe copil. Înainte nu îi păsa de noi, el trăia doar pentru jocuri”, spune tânăra, care a fost colacul de salvare al lui Raul.

Cătălin și Raul sunt doi dintre cei cărora viața le-a surâs și i-a scos la lumină sau este pe cale să le redăruiască viața! 

Teen Challenge România, opera unui om care crede în schimbare

Conceptul Teen Challenge a fost adus în România de Cătălin Baciu, un om care crede în puterea schimbării.

„Prima dată m-am întâlnit cu acest concept, în SUA, acum mai bine de 10 ani. Și am spus că și România are nevoie de așa ceva. Dar e greu să aduci și să implementezi la noi în țară un model american. A fost nevoie să facem modificări, să adaptăm programul pe modelul societății românești, dar am reușit. Și pot să vă spun că, în centrele noastre, procentul de vindecare al celor care urmează programul este de aproximativ 90%. Sigur, nu toți cei care intră, rămân până la final. Unii renunță pe parcurs. Dar dintre cei care duc la capăt întregul proces de reabilitare, 90% nu se mai întorc la vechile obiceiuri”, spune Cătălin Baciu, președintele Teen Challenge România

Acum, în România, sunt funcționale 3 centre Teen Challenge, iar al 4-lea, în județul Timiș, își va relua activitatea, în perioada următoare. Un centru este condus de un fost dependent. Și, alături de alți foști dependenți care s-au vindecat grație programului Teen Challenge și care aleg să devină voluntari în centre, sunt adevărate exemple pentru noile generații de „studenți”.

Teen Challenge Cluj este un centru pentru bărbați și acum sunt disponibile zece locuri, pentru cei care își doresc să scape din ghearele dependenței de orice fel, prin terapie de lungă durată.

CITEȘTE ȘI: MEDICINĂ ÎN ROMÂNIA RURALĂ. O CAMPANIE ȘTIRIMED