Diabetul gestațional: ce este, când apare și ce riscuri există pentru mamă și copil

Diabetul gestațional este boală cu risc la nivel matern și fetal. Specialiștii spun că simptomele apar, din nefericire, destul de târziu, însă, boala poate fi diagnosticată în stadiu incipient, printr-o testare pe care o poate face gravida.

Orice femeie aflată în 24-28 de săptămâni de sarcină ar trebui să se supună testului de toleranță la glucoză, pentru că numai o detectare din timp a diabetului gestațional poate preveni apariția complicațiilor acestei boli asupra mamei, dar și a fătului.

Diabetul gestațional apare la una din 25 de sarcini la nivel mondial și nu trebuie confundat cu profilul sarcinii unei femei diabetice anterior gravidității. Deși această boală dispare la naștere, complicațiile sale pentru gravidă și făt, precum și predispoziția pentru diabet de tip II pe care o lasă mamei sunt extrem de importante.

De exemplu, o analiză publicată în 2018 de Federația Internațională pentru Diabet a scos la iveală că aproximativ jumătate dintre femeile cu istoric de diabet gestațional vor avea o evoluție spre diabet de tip II în cinci până la zece ani după momentul nașterii.

Despre toate aceste lucruri trage un semnal de alarmă dr. Bogdan Chirculescu, medic specialist obstetrică-ginecologie la Clinica Nativia, care descrie și modul corect de gestionare a acestei afecțiuni.

Ce este diabetul gestațional?

Diabetul caracterizează condiția patologică rezultată în urma incapacități organismului de a menține în limite normale glucoza (zaharul) în sânge. Diabetul gestațional reprezintă forma de diabet ce a fost pentru prima dată diagnosticată în timpul sarcinii.

Cum știu ca am diabet gestațional? Care sunt simptomele?

Din nefericire, simptomele diabetului apar tardiv în boala avansată. Simptomele clasice de diabet sunt: setea excesivă, polidipsia (ingestia de lichide în exces), polifagia (ingestia de alimente în exces), poliuria (eliminarea unui volum mare de urină). Aceste simptome nu apar niciodată în diabetul gestațional veritabil, adică diabetul apărut în timpul sarcinii.

Prin urmare, dacă aceste simptome apar în timpul sarcinii, discutăm, de fapt, despre o formă de diabet pre-gestațional ce a fost evidențiat pentru prima dată în timpul sarcinii respective. În acest context țin să subliniez importanța dispensarizării corecte a sarcinii, ceea ce ne permite să diagnosticăm această boală și să intervenim la timp pentru a-i diminua consecințele.

Care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea diabetului gestațional?

Este greu de prezis care dintre paciente vor dezvolta diabet gestațional. Cu toate acestea, există un grup de femei cu predispoziție mai mare spre a dezvolta diabet din cauza prezenței a cel puțin unuia dintre următorii factori de risc:
• Diabetul gestațional existent în sarcinile anterioare;
• Prezența diabetului zaharat la rude apropiate;
• Greutate corporală mare (obezitate);
• Vârstă înaintată (mai ales după 40 de ani);
• Un diagnostic anterior al sindromului de ovar micropolichistic;
• Existența unui istoric de nașteri cu nou născuți cu greutate mai mare de 4.000 de grame.
Riscul crește și mai mult în cazul în care gravida prezintă simultan două sau mai multe dintre condițiile prezentate.

Ce teste se fac pentru diagnosticarea diabetului gestațional?

Diabetul gestațional este stabilit în urma testului de toleranță orală la glucoză. Noi propunem acest test tuturor gravidelor cu vârstă de gestație cuprinsă între 24 și 28 de săptămâni și se efectuează dimineața, pe nemâncate.

Testul efectiv constă în recoltarea unei prime glicemii, urmată de ingerarea unei soluții cu 75 de grame de glucoză, ulterior repetându-se recoltarea glicemiei în două reprize: la o oră și, respectiv, la două ore după ingestia soluției de glucoză. Rezultatele astfel obținute ne exclud sau, din contră, ne confirmă că sarcina respectivă este complicată de diabet gestațional.

Cum se tratează diabetul gestațional?

Scopul principal al tratamentului este de a controla riguros nivelul glicemiei din sânge. Acest lucru implică monitorizarea glicemiei de mai multe ori pe zi. Gravidele sunt parte a acestui demers terapeutic, fiind necesară instruirea acestora asupra utilizării unui aparat de măsurare a glicemiei (glucometru).

Pentru atingerea scopului, se recomandă ca primă linie de tratament instituirea unei diete adaptate pentru statutul de viitoare mămică, dar cu scăderea aportului de zahăr (carbohidrați). Un alt comportament benefic este de asemenea, efectuarea de exerciții fizice zilnice, adaptate perioadei de sarcină.

Doar prin aceste două metode majoritatea gravidelor reușesc să obțină un control glicemic bun. Există, însă, situații când menținerea glicemiei în limite normale nu poate fi obținută, fiind nevoiți să instituim tratament medicamentos, acesta putând fi reprezentat fie de antidiabetice orale fie, mult mai des, de insulină.

Cum va afecta diabetul dezvoltarea fătului?

Când nivelul seric al glucozei nu este controlat apare o creștere excesivă a fătului, cu apariția așa numitei macrosomii fetale, greutatea la naștere a acestor copii depășind 4.000 de grame.
Consecințele apariției macrosomiei fetale sunt lesne de înțeles. Creșterea greutății fetale conduce la creșterea incidenței traumatismelor fetale și/sau materne.

O altă problemă care produce îngrijorări este nevoia nou-născutului de a primi îngrijiri suplimentare în serviciul de neonatologie, deoarece acești copii asociază anumite modificări metabolice ce necesită corecție imediată pentru a se putea adapta la mediul extrauterin. Mai mult, pe termen lung, acești copii sunt predispuși să dezvolte la rândul lor diabet zaharat și obezitate, condiție cunoscută sub numele de sindrom metabolic.

Cum va afecta diabetul nașterea copilului?

Prezența diabetului slab controlat impune declanșarea nașterii mai devreme în cursul sarcinii, pentru a diminua eventualele consecințe nefavorabile ale acestei boli. Este cunoscut faptul că prezența diabetului crește riscul de naștere prin operație cezariană și naștere instrumentală (forceps și ventuză). De altfel, se recomandă planificarea operației cezariene în cazul în care estimarea ecografică a greutății fetale depășește 4500 grame.

În cazul diabetului gestațional bine controlat metabolic și fără consecințe asupra fătului nașterea nu va fi grăbită, așteptându-se declanșarea travaliului spontan.

Voi avea diabet si după ce voi naște?

Dacă ne referim strict la diabetul gestațional, acesta va dispărea odată cu nașterea și eliminarea placentei. Pentru a ne asigura de acest lucru, noi repetăm glicemia la 24-72 de ore postpartum și recomandam mămicilor al căror rezultat a fost echivoc să facă un test de toleranță cu 75 de grame glucoză la 4-12 săptămâni după naștere.

De altfel, pacientele care au avut diabet gestațional au risc mai mare de a dezvolta pe parcursul vieții diabet zaharat de tip II. În acest context, consiliem pacientele în legătură cu modificarea stilului de viață pentru a diminua acest risc.

Care pot fi complicațiile materne și fetale ale diabetului gestațional?

Complicațiile materne imediate sunt cele legate de nașterea traumatică ce se poate solda cu lacerații (rupturi) ale canalului de naștere odată cu trecerea unui făt macrosom. Pe termen lung, asa cum am amintit, crește riscul de dezvoltare în timp a diabetului zaharat și a obezității.

Pentru copil, în aceeași măsură nașterea traumatică reprezintă o complicație ce se poate solda cu leziuni fetale serioase, unele din ele putând avea consecințe ireversibile. O altă posibilă consecință extrem de gravă este moartea fetală intrauterină.

Acești nou născuți pot prezenta hipoglicemie, scăderea calciului și magneziului în sânge, icter prelungit și risc de tromboze din cauza numărului mare de celule roșii (hematii) din sânge. Pe termen lung, așa cum am discutat, apare riscul de a dezvolta sindrom metabolic cu toate consecințele cardiovasculare pe care acesta le implică.

Din fericire, majoritatea acestor complicații pot fi evitate printr-o monitorizare atentă a gravidei și un control riguros al bolii, dacă aceasta se instalează.