Cum funcționează dezinformarea în sănătate, în România. Explicațiile experților VIDEO
Dezinformarea în sănătate, în România, este un fenomen complex care afectează, deopotrivă, personalul medical și pacienții. Iar efectele negative ale acesteia se resimt la nivelul întregii populații spun specialiștii.
Teoriile dezinformatoare în sănătate s-au intensificat, în special în Europa de Est, inclusiv în România, după izbucnirea războiului din Ucraina, spune prof. univ. dr. dr. Sergiu Mișcoiu, politolog, directorul Centrului de Cooperări Internaționale, din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca. Și toate aceste acțiuni, plănuite strategic în fermele de troli ruși, au venit imediat după isteria anti-vaccinare, care a circulat în perioada pandemiei de COVID 19.
VEZI ȘI: VIDEO BOLILE RARE ÎN ROMÂNIA, IGNORATE DIN FAȘĂ
„Odată cu războiul din Ucraina, evident că se adaugă încă un strat, acela al ucrainienilor, care trebuie să fie percepuți ca fiind nocivi pentru Europa Occidentală: <<Ați primit prea mulți ucraineni!>>. Spre exemplu, polonezilor, că au primit peste 1.000.000 și ceva de ucrainieni li s-a spus de mai multe ori că au fost mult prea generoși și, pe diverse canale media, li se sugerează că sunt într-o stare jalnică economică din cauza ucrainienilor și că există de fapt o luptă între ucraineni și polonezi pe piața muncii acolo. Iar în alte state și desigur, și România se află printre cele vizate, există negativ această narativă legată de sprijinul de care beneficiază ucrainienii, disproporționat în relație cu cetățenii români. Erau exemplele cu refugiații care primesc subvenții mai mari decât locuitorii unor zone sărace din estul sau nord-estul României și, desigur, accesul la servicii vitale precum serviciile de sănătate, care ar fi iarăși, chipurile, cumva oferite într-un pachet generos de către statul român ucrainienilor și de care ar fi privați cetățenii români”, a declarat pentru ȘtiriMed, prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu, de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.
Probleme vechi ale sistemului medical, puse în cârca refugiaților
Propagarea teoriilor dezinformatoare în sănătate duc la slăbirea sistemului medical, care, oricum este măcinat de probleme, spun experții consultați să explice această problemă. Într-un raport realizat pentru România, de grupul Palladium, un organism internațional, care montorizează gradul de adaptare al refugiaților în țările care i-au primit, este specificat clar că:
„Sistemul medical este măcinat de corupție, lipsa banilor și personal insuficient. Iar aceste probleme sistemice au îngreunat accesul refugiaților ucraineni la servicii de sănătate”
Sursa: Raportul Palladium pentru România
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru ȘtiriMed, James Sparrow, expert în cadrul grupului Palladium, a declarat că, în grupurile de lucru cu refugiații ucraineni, aceștia au spus că au întâmpinat dificultăți în a accesa servicii medicale. Și nu din cauza legii. Limba este o barieră principlaă, pentru că nu se pot înțelege cu medicii și personalul medical. Un al doilea factor care le-a îngrădit accesul la servicii de sănătate, a fost lipsa informării. Mai exact, refugiații nu au avut acces la informații și la explicații lămuritoare sau indicații legat de cum să acceseze aceste serviciile medicale.
„În unele cazuri am descoperit că există narative online, care indică faptul că suportul acordat refugiaților ucraineni a dus la aceste probleme sistemice în sectorul medical (n.red. lipsa banilor, corupție, personal insuficient), chiar dacă aceste probleme existau cu mult timp înaintea războiului din Ucraina. Am mai aflat că narațiunile dezinformatoare se propagă prin intermediul social media, dar, în unele cazuri, și cu ajutorul unor grupuri media sau partide politice. Iar din distribuirea acestor narațiuni, s-au născut altele, precum cea că accesul refugiaților ucraineni la servicii medicale îngrădește accesul cetățenilor români la acest tip de servicii”, a declarat James Sparrow, expert în cadrul grupului internațional Palladium.
Deși ar trebui să existe o strategie clară pentru diminuarea propagării teoriilor false, care pot afecta grav integritatea fizică a unui grup deja vulnerabil de persoane, realitatea actuală politică indică faptul că urmează o perioadă cu intensificări ale dezinformării.
„În multe rețele sunt informații importante privind modul în care sunt plătiți bloggeri, influenceri, oameni care se ocupă exclusiv cu răspânirea acestor informații și se pare că ei sunt tot mai numeroși și activează într-o manieră din ce în ce mai bine pusă la punct, fiindcă miza, acum, este una electorală”, a concluzionat politologul prof. dr. univ. Sergiu Mișcoiu
Dezinformarea în sănătate, cu focus pe frică și emoții
Teoriile dezinformatoare ar trece, poate, neobservate, dacă nu ar fi plănuite cu atenție. Nicolae Țîbrigan, unul dintre experții români în dezinformarea pro-rusă, spune că toate teoriile și tehnicile deiznformatoare, sunt transmise masiv prin intermediul rețelelor sociale și pun un accent deosebit pe frică și emoții puternice.
De regulă, aceste narative anti-ucrainene, care servesc propagandei pro Kremlin, folosesc emotii puternice, cum ar fi frica, sentimentul de amenințare, pentru a manipula publicul. Tema sănătății ne afectează pe toți, iar când vine cineva și încearcă să manipuleze cu narative de soiul, <<vedeți că ucrainenii ne iau banii, si așa puțini, pentru sănătate>>, apar resentimente. De ce sunt virale aceste narative? Pentru că enervează! Cei care lanseaza aceaste narative omit, e manipulare prin omisiune, omit faptul că acesti bani pe care îi oferă statul român ucrainenilor sunt bani europeni, a declarat pentru ȘtiriMed, dr. Nicolae Țîbrigan, membru al Academiei Române, specialist în dezinformarea pro-rusă.
Specialistul mai menționează că aceste teorii sunt periculoase, pentru că sunt un discurs al urii și pot escalada în tensiuni sociale.
„Un narativ dezinformațional, dacă nu are call to action va muri, dar acumulându-se, expunând publicul continuu la astfel de naratiuni, se alimentează sentimente de ură si intoleranță față de ucraineni și poate duce la creșterea tensiunii, la resentimente față de acest grup, pot afecta decidentii politici, care pot scădea, prin decizii luate, ajutorul acordat ucrainenilor”, a mai explicat dr. Nicolae Țîbrigan.
Soluții pentru a combate dezinformarea în sănătate
Pentru ca teoriile dezinformatoare să provoace cât mai puține daune și victime, o soluție ar fi colaborarea și dialogul deschis între factorii decizionali, reprezentanții sistemului medical și pacienți, indiferent de naționalitatea lor.
„Dacă nu vom implementa, în mod colaborativ, vorbesc despre Guvern, societate civilă, inclusiv sectorul privat, pentru a contracara răspândirea dezinformării, inclusiv pe teme medicale, nu vom putea avea o societate mai tolerantă și mai solidară. Nu vrem să preluăm modelul rusesc putinist. Nu acesta e modelul. România este semnatara unor convenții internationale de protectie, privind statutul refugiatilor, aceste documente definesc cine e refugiat, ce drepturi are, România e semnatară și trebuie să le respecte”, a concluzionat dr. univ. Nicolae Țîbrigan.
Și soluția experților internaționali, pentru combaterea dezinformării, merge tot spre colaborare și spre o mai bună implicare a factorilor care iau decizii, în soluționarea problemelor.
„Este vorba de colaborare. Noi am lucrat și cu reprezentanți ai refugiaților, și cu ONG-uri și acolo există foarte multe informații despre această problemă, a dezinformării. Dacă ne referim la dezinformarea în sănătate, este important ca cei care iau decizii legislative, autoritățiler, să colaboreze cu ONG-urile care lucrează cu refugiați, în special cu cei cu probleme medicale. Vă dau un exemplu, refugiații cu dizabilități: nevoile lor sunt diferite de cele ale populației generale. Așadar este important ca autoritățile să ia legătura cu cei care cunosc nevoile acestor oameni, pentru a se asigura că, într-adevăr, îi sprijină cu exact ce au nevoie”, a declarat James Sparrow, expert în cadrul grupului Palladium
Iar o altă soluție venită sin partea specialiștilor și care are șanse să producă efecte pe termen lung, este educația media. Mai ales că, în România, există legi care pedepsesc dezinformarea făcută cu intenție.
„Deci, avem, totuși, un pachet legislativ, care merge în această direcție și, desigur, este foarte importantă existența unei educații publice în această direcție. Site-urile care merg împotriva dezinformării, sunt o soluție, spre exemplu, Uniunea Europeană are un site de fact checking, în care încearcă să demascheze toate aceste tentative, majoritatea covârșitoare venind pe filieră rusească, tocmai pentru a informa cetățenii că există și o altă viziune față de cea pe care, poate, au prins-o. Dar într-adevăr, prezența activă pe social media, în zone în care, să spunem, din motive diverse, nu mergeai înainte, va trebui să existe. Cumva, instituțiile care luptă împotriva dezinformării și instituțiile europene ar trebui să intre masiv pe TikTok, pe alte asemenea media sociale mai puțin uzitate până acum, tocmai fiindcă în felul acesta s-ar atinge un public la care accesul este foarte problematic și la care influencerii pro-Kremlin au un acces extrem de ușor”, a concluzionat prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu, din cadrul Universității Babeș-Bolyai.
Urmăriți integral interviul video cu prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu, politolog, directorul Centrului de Cooperări Internaționale, UBB Cluj-Napoca.
